Gala Farmacistilor
Despre finanțarea sănătații

Data: 22/06/2018
cogito

Marian Pană


Există o întrebare la care este nevoie sa răspundem: ce ne propunem -ca stat- să facem pt finanțarea sănătății?

Este o opinie personală. Cu cât mai multe opinii cu atât mai bine pentru noi.

M-am gândit sa scriu un articol pe aceasta temă plecând de la editorialul ”15%”. Vă spuneam acolo că este nevoie sa fie alocați 6% pt educație, respectiv să ajungem la 9% pt sănătate din PIB (produsul intern brut). Aveți mai jos un scenariu ipotetic:

Domeniu An PIB* estimare (mld. lei) Ideal - % din PIB Ideal – (mld. lei) Real - % din PIB Real - (mld. lei)






Sănătate
2018 892 4,7 41,9 4,5 40
2019 919 5 46 4,6 42
2020 946 5,5 52 4,8 45
2021 975 6 59 5 49
2022 1004 6,5 65 5,3 53
2023 1035 7 72 5,6 58
2024 1066 8 85 5,8 62
2025 1098 9 99 6 66
*PIB estimare = creștere 5% in anul 2018, respectiv creștere 3% in anii următori (chiar sunt optimist)

Cu 9% din PIB (vedeti col. Ideal - %) în anul 2025 ajungem aproape de media existentă (9,9%) -acum- la nivelul Uniunii Europene.

Estimarea mea este că o să mergem pe scenariul Real și o să ajungem la 6% din PIB in anul 2025. Reprezintă procentul (%) din PIB pe care-l dau sănătății -acum- fostele țări comuniste.

Ca să ajungi la 9% din PIB în anul 2025 îți trebuie curaj și viziune.

O să-mi continui analizele plecand de la 9% (scenariul Ideal). De unde vin banii? Din patru direcții:
  • bugetul de stat (finanțare guvernamentală) - Ministerul Sănătății,
  • bugetul de asigurări (obligatorii) de sănătate - CNAS
  • asigurări voluntare de sănătate
  • plăți directe (“out-of pocket payment”; de ex. co-plata la medicamente).

Ce ar trebui să se întâmple in anii următori:

Domeniu An *Buget stat (BS)
-mld lei-
*Asigurări (AS)
-mld lei-
Total (BS + AS)
-mld lei-






Sănătate
2018 8 32 40
2019 11 35 46
2020 12 40 52
2021 14 45 59
2022 19 46 65
2023 24 48 72
2024 35 50 85
2025 47 52 99
*Estimare BS si AS

Să luăm pe rând primele două bugete. De unde ar trebui să vină banii la bugetul de stat? Sursele de formare ar trebui să fie:
  • alocarea bugetară
  • taxa („viciu”) pe produsele nesănătoase (tutun, alcool, băuturi carbogazoase cu zahăr, ”junk-food”).
Taxa pe produsele nesănătoase ar trebui să fie mai mare decat actualul 2% chiar dacă produsele s-ar scumpi în acest fel. O campanie puternică și sistematică de conștientizare trebuie pornită si precizat -fără echivoc- că aceste produse dăunează
-grav- sănătății.

Alocarea bugetară este nevoie sa crească semnificativ (pt anul acesta este prevăzută o suma de 8,7 mld lei dar am pus în tabel -prevăzător- doar 8 mld. lei).

La asigurările de sănătate este prevăzută suma de 34 mld. lei pt anul 2018 (am pus în tabel -prevăzător- 32 mld. lei). Aici trebuie purtată o discuție de substanță în societate pentru cele două variabile:
  • numărul de persoane exceptate de la plata acestei contribuții (nu se poate să fie doar 5 milioane de contributori si restul exceptați)
  • nivelul contribuției (am îndoieli că actualul nivel de 10% este suficient, dar pe de altă parte pentru un nivel mai mare este nevoie de o analiză serioasă pentru a vedea sustenabilitatea unei astfel de măsuri);
Oricum un aspect fundamental trebuie luat în considerare: să cheltuim eficient si responsabil banul “public” (utilizarea eficientă a resurselor) disponibil.
M-am uitat pe sursele de formare ale bugetului de asigurări de sănătate (cf. Legii bugetului de Stat pe anul 2018), iar rezultatele sunt in tabelul următor:

Articol Venituri -mld. lei- % (din Venituri)
Buget asigurări de sănătate (AS) din care: 34,014 100
Contribuțiile asiguraților 26,049 77
Contribuțiile angajatorilor 3,134 9
Taxe industria farmaceutică: clawback, cost-volum/cost-volum-rezultat etc) 2,633 8
Subvenții (bugetul de stat + administrații locale) 1,986 6
Altele 0,212 0

Se discută enorm despre taxa clawback (o să scriu un articol separat despre acest subiect). Valoarea anuală a acestei taxe este variabilă, dar cuprinsă în intervalul 250-350 mil. Euro. Cred că eliminarea acestei taxe -începând probabil cu anul 2021- sau reducerea ei la niveluri acceptabile ar fi de dorit să se întâmple plecând de la premisa că sunt alte mecanisme cu care putem să sprijinim piața farmaceutică.

Persoanele cu venituri peste medie pot să-și facă -în nume personal- asigurare voluntară de sănătate si astfel vor contribui financiar -în plus- la sistemul de sănătate.

De asemenea o idee merită promovată si anume existența mai multor case de asigurări de sănătate in scopul stimulării competiției pe aceasta piață.

Ce ar trebui făcut? Cred că este necesar să ne concentrăm pe două aspecte si să construim -în câțiva ani- piramida așa cum trebuie:
  • la baza piramidei este nevoie sa fie dezvoltarea susținută a asistenței primare si asistenței secundare (pentru ambulator); pentru ca acest lucru să se întâmple este necesară o profundă schimbare de mentalitate (decidenți si populație)
  • decizii pertinente privind asistența terțiară (pentru spitale).

Din nefericire defalcarea cheltuirii banului “public” în sistemul de asigurări de sănătate reflectă actuala mentalitate paguboasă (adică piramida e invers).

Pentru asistența terțiară este nevoie ca infrastructura de sănătate să ajungă la nivelul secolului XXI. Este clar că unele spitale trebuie să fie -pur și simplu- demolate (planul Danemarcei ar trebui să ne fie un “far“ călăuzitor). Și să facem altele complet noi.
Dorim să construim trei spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova) care costă câteva sute de milioane euro -cu o importantă finanțare europeană- dar iată ce declara comisarul nostru european, dna Corina Crețu: “din păcate, construcția celor trei spitale regionale este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri…… Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenția celor implicați“. Proiectul a debutat in anul 2015 si finalizarea celor trei spitale regionale este prevăzută a avea loc in anul 2022.

Evident rămân două aspecte de rezolvat:
  • cu cine le “populăm“? Resursa umană (medici, asistente, infirmiere, farmaciști, alt personal de specialitate si auxiliar etc) va reprezenta o problemă serioasă dacă nu este planificată și rezolvată corespunzător
  • sesiuni de instruire pt utilizarea adecvată a echipamentului medical și tehnologic. Are loc o revoluție tehnologică și medicală si trebuie “să ținem pasul“.
Pentru a întregi tabloul sănătății aveti redate cateva declarații (preluate din mass-media) ale decidenților actuali și ale unui fost decident:

  • Ministrul Sănătății, dna. Sorina Pintea
  • "Sunt de trei zile la Ministerul Sănătății (nota mea - după preluarea mandatului), deci nu pot să spun ca am putut să fac o radiografie completă a sistemului sanitar, dar având în vedere faptul ca am lucrat si lucrez în sistem pot să vă spun ca Ministerul Sănătății în sine este o structură inflexibila, o structură care nu corespunde nevoilor pacienților, populației, în acest moment, pentru ca ne adresăm si oamenilor sănătoși. E o structură care trebuie să se reformeze din temelii. Abia dupa ce se va restructura ministerul vom putea restructura si restul lucrurilor"
  • Fost președinte al CNAS, dl. Laurențiu Mihai
  • "Sumele alocate in Legea bugetului pentru anul 2018 ajung doar pană in lunile septembrie-octombrie, fiind in mod clar insuficiente pentru acoperirea nevoilor medicale ale populației"
  • Ministrul Muncii, dna. Olguța Vasilescu
  • Este vorba de absolut toți medicii si toate asistentele care urcă pe grila din 2022 direct, începând de mâine (nota mea – 1 martie). Pot să vă spun că un medic primar, de exemplu, de la 4.000 de lei ajunge la 15.000 de lei, la care se adaugă în mod evident vechimea si celelalte sporuri de care beneficiază. În sistemul de sănătate, salariile chiar vor fi foarte mari si ne-am bucurat sa constatăm că încă de anul trecut s-a redus exodul medicilor cu 40% doar pe promisiunea ca vor crește salariile
Finanțarea sănătății este o problemă complexă care merită toată atenția. Și nu e deloc simplă.

Am să închei cu două cugetări -“într-un fel“ paradoxale-:
  • “cel mai bun prieten al ministrului sănatații trebuie sa fie ministrul de finanțe“
  • “până la urmă aritmetica își spune cuvântul și nu iartă pe nimeni“.
Conf. Dr. Luminiţa Agoroaei
Facultatea de Farmacie
Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Grigore T. Popa” Iaşi
oameni pe care ii pretuim

Ziua de 7 aprilie 2018 marchează împlinirea a două decenii de la plecarea în eternitate a Profesorului Doctor Docent Marţian Cotrău. Un ceas comemorativ în care se cuvin pioase aduceri aminte despre cel care a marcat şi inspirat generaţii de farmacişti.

Marţian Cotrău s-a născut la 31 august 1923, într-o familie de ţărani din satul Fiziş, judeţul Bihor, de la care, cum avea să mărturisească, a deprins de mic noţiunea de cinste şi de muncă temeinică ...
Conf.Dr. Farm. Adriana – Elena Tăerel
amfiteatru

Introducere, definiţii, domeniu de aplicare

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (denumită în continuare ANMDM) este autoritatea competentă în ceea ce priveşte evaluarea şi avizarea materialelor publicitare şi a oricărei alte forme de publicitate pentru medicamentele de uz uman, în conformitate cu prevederile titlului XVIII, din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
Activitate de publicitate şi promovare a medicamentelor trebuie să se facă în mod responsabil, etic şi la cel mai înalt standard, pentru a asigura utilizarea în siguranţă a medicamentelor ...