Gala Farmacistilor
Din ce trăiește farmacia comunitară

Data: 11/05/2018
punctul pe i

Marian Pană


Există o întrebare la care este nevoie sa răspundem: ce ne propunem -ca stat- să facem în direcția farmaciilor comunitare?
Scriu acest articol deoarece plutește o imagine distorsionată despre veniturile unei farmacii comunitare. Țin -de la bun început- să clarific că au același sens cuvintele: farmacie comunitară, farmacie de circuit deschis, farmacie de retail.
Număr farmacii comunitare
Dacă întrebi pe oricine -de pe stradă- îți va răspunde că remarcă numărul mare de farmacii comunitare. Și are dreptate.
Aveti mai jos situația existentă:

An Număr farmacii (spital + comunitare)

 
Număr famacii comunitare

 
2016 7,802 7,403
Sursa : INS (Institutul Național de Statistică)
Este probabil unul dintre puținii indicatorii europeni cu care ne situăm în prima parte a clasamentului țărilor din Uniunea Europeană (UE).
Cu o mare probabilitate numărul farmaciilor comunitare va scădea în anii ce urmează.
Până să ajungem la problematica economică vă propun să parcurgem împreună câteva teme de interes astfel încât să avem o înțelegere corectă și completă.
Forma de proprietate
Sunt două modele existente -pe glob- la ora actuală. O să reduc -pentru ușurință- analiza la nivelul țărilor UE:

Model Proprietate

 
Număr farmacii
Franco-german Farmacist 1 in Franța, 4 in Germania
Anglo-olandez Oricine Oricâte (totuși există o restricție demografică)
Ce ne spune modelul franco-german: farmacia este proprietate a farmacistului, cu următoarele specificații: în Franta, farmacistul nu poate fi proprietar decât la o farmacie, iar în Germania la maximum 4 (una “principală” + trei “secundare” ).
Ce ne spune modelul anglo-olandez: oricine (farmacist, ne-farmacist) poate fi proprietar al farmaciei și poți avea oricâte farmacii.
În țara noastră decizia politicienilor -în anii 90- a fost că modelul potrivit pentru țara noastră este reprezentat de modelul anglo-olandez.
În general -indiferent de model- sunt valabile două restrictii: cea demografică si cea de distanță. La noi a rămas doar restricția demografică; cea de distanță a existat dar a fost abrogată de “ceva” ani.
Libera concurență nu se poate aplica integral în acest domeniu si mă gândesc doar la interesul statului de a asigura sănătatea publică pentru toti cetățenii.
Unele țări au optat pentru un model intermediar.
După ce au experimentat libera concurență au ajuns la concluzia următoare: este mai bine pentru societate ca farmacistul să fie proprietar al unui număr de acțiuni (care-l fac acționar minoritar sau majoritar) la acea societate comercială care deține farmacia comunitară.
Presupun că din cele 7,403 farmacii comunitare existente în anul 2016, 25% dintre ele apartin farmacistilor, iar 75% apartin altor profesii. De asemenea -ca formă de organizare- peste 95% dintre farmacii sunt societăți comerciale, adică S.R.L.-uri (societate cu răspundere limitată).
Problematica formei de proprietate are un potențial inflamant și nu face obiectul prezentului articol.
Definiții legislative
Iată ce spune Ordinul MS 962/2007 - Normele privind infiintarea organizarea si functionarea farmaciilor si drogheiilor
Capitolul I
Definiţii
Articolul 1
În înţelesul prezentelor norme, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:
a)distribuţie cu amănuntul de medicamente - activităţi de procurare, deţinere şi eliberare de medicamente către public, realizate numai în farmacii comunitare, oficine locale de distribuţie şi drogherii;
b)farmacie comunitară - unitatea farmaceutică ce asigură asistenţa farmaceutică în ambulatoriu a populaţiei, prin eliberarea de medicamente şi alte produse prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată, precum şi prin furnizarea de servicii farmaceutice, în scopul realizării corecte a tratamentelor cu medicamente sau cu alte produse de sănătate şi al promovării unui mod de viaţă sănătos;
d)oficină locală de distribuţie - unitatea farmaceutică înfiinţată de către o farmacie comunitară, coordonată de către aceasta şi care este situată într-o localitate din mediul rural unde nu există farmacie, inclusiv în satele arondate oraşelor sau în staţiunile de pe litoral, caz în care poate funcţiona doar pe perioada sezonului estival;
e)drogherie - unitatea farmaceutică ce asigură asistenţa farmaceutică în ambulatoriu a populaţiei numai cu medicamente care se pot elibera fără prescripţie medicală şi cu alte produse prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 266/2008, republicată;
Suplimentar câteva paragrafe din Legea 266/2008 (legea “Farmaciei“), art. 16, despre personalul din farmacia comunitară:
Personalul de specialitate al farmaciei comunitare se compune din:
a)farmacistul-şef;
b)farmacişti;
c)asistenţi medicali de farmacie.
(2) Sub îndrumarea şi controlul unui farmacist cu drept de liberă practică, în farmacia comunitară îşi pot efectua stagiul profesional studenţii sau alte persoane aflate în procesul de învăţământ farmaceutic.
(3) Asistenţii medicali de farmacie îl ajută pe farmacist în activitate şi lucrează sub directa îndrumare a acestuia.
(4) Orice persoană care desfăşoară activitate farmaceutică în farmacia comunitară trebuie să poarte un ecuson inscripţionat cu numele şi prenumele său, calificarea şi titlurile profesionale, precum şi cu numele farmaciei comunitare.
(5) Orice alt personal necesar funcţionării farmaciei comunitare îşi va desfăşura activitatea sub controlul farmacistului-şef.
și din Ordinul MS 962/2007 - Normele privind infiintarea organizarea si functionarea farmaciilor si drogheriilor
“f)farmacist-şef - farmacistul care deţine titluri oficiale de calificare, care organizează şi coordonează activitatea profesională şi tehnică a unităţii farmaceutice şi o reprezintă în relaţiile cu Ministerul Sănătăţii şi cu alte instituţii şi asociaţii profesionale;
g)asistent de farmacie şef - asistentul de farmacie care organizează şi coordonează activitatea profesională a drogheriei şi o reprezintă în relaţiile cu Ministerul Sănătăţii şi cu alte instituţii şi asociaţii profesionale;
h)asistent de farmacie - persoana care deţine titluri oficiale de calificare de asistent medical de farmacie, asistent farmacie, tehnician de farmacie, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşe şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România;
Munte de date
Schema tradițională și simplificată a lanțului de aprovizionare este următoarea:
Am considerat necesar sa fac schema de mai jos pentru o corectă înțelegere, iar statul român -prin organismele sale- are acces zilnic la o multitudinde de date (vedeti tabelul de mai jos). Totul este să știi ce sa faci cu ele. Evident bazele de date trebuie sa fie interoperabile. Dacă faci analize fundamentate poți să iei decizii inteligente și pertinente.
Iată cum se prezintă situația actuală:

Raportare Frecvență Medicamente Cine Instituție

 
SER (sistemul electronic de raportare) Zilnic Medicamente Rx
  • Producători
  • Distribuitori
  • Farmacii de circuit deschis si inchis
MS
SIPE (sistemul informatic pt prescriptie electronică), date centralizate in SIUI (sistem informatic unic integrat) Zilnic Medicamente Rx Farmacii de circuit deschis CNAS

 
Export UE Lunar Toate tranzactiile
  • Distribuitori
  • Importatori
  • Producători
ANMDM
O să mă refer doar la SER (Ordin MS 1038/2017, completare la Ordin MS 1345/2016) privind raportarea zilnică a stocurilor si operatiunilor comerciale efectuate cu medicamentele de uz uman din CANAMED……. “După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu următorul cuprins:
Articolul 21
Începând cu data de 1 noiembrie 2017 transmiterea situaţiei stocurilor şi operaţiunilor comerciale către Ministerul Sănătăţii şi ANMDM prin Sistemul electronic de raportare se realizează astfel:
a)unităţile de distribuţie angro a medicamentelor, importatorii şi fabricanţii autorizaţi raportează, pentru fiecare medicament cu preţ aprobat în Canamed, următoarele informaţii: cod de identificare a medicamentului (CIM), lot medicament, data de valabilitate a lotului, CUI furnizor intern/nume furnizor extern (după caz), cantitate
intrată de la ultima raportare (în funcţie de tipul intrării: achiziţie, retur, retragere, reglare stoc prin inventar), numărul şi data facturii de achiziţie/aviz, cantitate ieşită de la ultima raportare (în funcţie de tipul ieşirii:vânzare, expirare, retur, retragere, reglare stoc prin inventar), CUI beneficiar intern/nume beneficiar extern(după caz), numărul şi data facturii de livrare/aviz, tip beneficiar (distribuitor angro, farmacie comunitară, farmacie cu circuit închis, altele), ţară beneficiar, stoc la data raportării curente;
b)farmaciile cu circuit închis şi deschis raportează, pentru fiecare medicament cu preţ aprobat în Canamed,
următoarele informaţii: cod de identificare a medicamentului (CIM), lot medicament, data de valabilitate a lotului, CUI furnizor, cantitate intrată de la ultima raportare (în funcţie de tipul intrării: achiziţie, reglare stocprin inventar), numărul şi data facturii de achiziţie/aviz, cantitate ieşită de la ultima raportare (în funcţie de tipul ieşirii: vânzare, expirare, retur, retragere, reglare stoc inventar), tip beneficiar (persoană fizică/juridică, în cazul beneficiarului persoană juridică indicându-se numărul facturii şi data livrării), stoc la data raportării curente;
c)cantitatea şi stocul vor fi exprimate în unităţi terapeutice
După cum se vede dinspre farmacii se transmit date numeroase (nu pricep de ce trebuie atâtea).
Oricum instituirea unor niveluri de alertă este un prim pas dar nu ajunge. Cine, ce, cum analizează? Trebuie mult mai mult pentru a putea face analize serioase.
La CNAS preupun că deja se fac analize deoarece SIPE este implementat de câțiva ani.
Sistemul de adaosuri sau “Economicul bate Farmaceuticul“
Referitor la prețurile medicamentelor este in vigoare ORDINUL 368/2017, completat cu Ordinul 407/2018 al MS (Ministerul Sănătății) – pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.
Așa cum am precizat intr-un alt articol: “merită studiat acest Ordin, de importanță capitală, pentru farmacii si sănătatea lor financiară. Aici (art.19) este stipulat și sistemul de adaosuri pentru medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, practicat în farmaciile comunitare“.
Adaosul comercial de farmacie pentru medicamentele de uz uman este calculat după cum urmează:
-lei-
Nivelul valoric al preţului cu ridicata Cota de adaos comercial maxim
- în farmacie -
0-25,00 24%
peste 25,00-50,00 20%
peste 50,00-100,00 16%
peste 100,00-300,00 12%
peste 300,00 35,00 lei
Întrucât 90% din toate medicamentele Rx care se eliberează de către farmaciile comunitare au prețul sub 50 lei este evident că farmaciile nu pot rezista economic cu actualul sistem de adaosuri. Este nevoie de valori crescute pentru primele două cote de adaos comercial.
Ce-au făcut farmaciile ca să reziste economic? Multe farmacii s-au grupat în lanturi.
De asemenea trebuie sa învățăm din experiența altor țări europene dacă ne dorim să existe asistență farmaceutică în zona rurală. Am remarcat că Italia tocmai a mărit nivelul subvențiilor -de la bugetul de stat- pentru farmaciile comunitare ce activează în zona rurală.
S-a discutat si se discută mult despre discounturi. Dacă se asociază mai mai multe farmacii care achizitionează medicamente (și alte produse) ești un beneficiar dar aceasta problemă este ridicată la un nivel pe care nu-l merită. Cu 10 ani în urmă merita să discutăm subiectul. Nu am înteles niciodată de ce farmaciiile au acceptat sa achiziționeze cantități -realmente- mari dintr-un produs. Trebuie să-l comercializezi repede, dar nu se poate și îți asumi și riscul schimbării (în jos) a prețului. Nu e foarte greu de explicat nici de ce medicamentul costă când stă pe raft. Este nevoie ca indicatorii care au de-a face cu stocurile sa fie înțelesi la adevărata lor valoare. Faceți stocuri doar atât cât este necesar pentru bunul mers al farmaciei.
Articolul 2, alineatul (3) prevede: “Preţul medicamentelor OTC şi al medicamentelor magistrale şi oficinale se stabileşte şi se modifică în mod liber.
Produsele OTC (inclusiv medicamentele) permit o minimă “echilibrare“ financiară a farmaciei deoarece poți să (mai) susții financiar anumite aspecte. Oricum adaosurile practicate pt aceste produse sunt între 5-25% pentru că puterea financiară a populației este scăzută și concurența este acerbă. Și discut numai de zona urbană. Nu are rost să discut despre zona rurală pentru ca acolo nu se pune problema -acut- despre produsele OTC.
De asemenea, articolul 10 prevede:
Ministerul afişează în mod transparent preţurile aprobate prin Catalogul public pe pagina de web a Ministerului Sănătăţii.“ Si aici a fost o saga care se va finaliza -pozitiv- în toamna acesti an.
Pe lângă talentul, pe care-l avem sau nu-l avem, cartea ne învață cum să conducem o afacere mică cum este farmacia. Totul se reduce -maximum- la un astfel de tabel (am pus termenii în română și engleză):

Articol Item
Venituri Revenues
Costul bunurilor eliberate (vândute) COS = COGS (cost of goods sold)
Cheltulieli de regie OH = Overhead
Costul salariilor si altele asemenea LC = labour and related costs
Alte costuri OOC = other operating costs
Profit operational Operational profit
Profit net (după taxare) Net Profit (after taxation)
Profitul net -dacă există- este realmente mic intr-o farmacie comunitară. Dacă nu câștigi nu ai din ce să faci investiții.
Destui nu par a înțelege ca investițile s-au făcut si se fac din bani personali.
Toate investițiile -în farmaciile comunitare- s-au făcut din bani personali pentru ca nu s-a oferit statul -până acum- să sprijine astfel de mici afaceri.
Nu te îmbogătești dintr-o farmacie. În mod normal îți asigură un venit decent si poți să trăiești -un pic mai bine- decât dacă ai fi angajat.
Din păcate situatia arată rău, iar farmaciile independente -atâtea câte sunt- sunt în mare suferință. Nu doresc să folosesc cuvântul “supraviețuire“ dar mă apropii de adevăr.
Sunt destule farmacii de lanț care “trăiesc“ (sunt pe piață) din puterea “lanțului“ si din faptul că au distribuitorul “mamă“ în “spate“.
Atât farmaciile independente cât și farmaciile de lanț nu “stau deloc pe roze“.
Într-adevăr toate farmaciile GÂFÂIE.
Dacă va continua ca “economicul sa bată farmaceuticul“ numărul de farmacii comunitare va scădea in anii ce urmează.
Soluții
Trebuie militat pentru două soluții financiare cu care să sprijinim pacienții care este obiectivul nostru prioritar precum și al statului. Asa cum am precizat nu trebuie să inventăm “roata“ ci este nevoie să învățăm și să aplicăm din experiența altor țări.
Opțiunea realistă este ca farmacia comunitară sa aibă două elemente cumulative ca principale surse de venit:
  • venit pentru asigurarea cu medicamente (cf. sistemul de adaosuri existent sau îmbunătățit, în viitor)
  • venit pentru servicii farmaceutice.
Prima soluție financiară rezidă în modificarea sistemului existent de adaosuri. Reprezintă o certitudine faptul că trebuie acordat un adaos comercial (%) mai mare (față de actualele cote de adaos de 24%, respectiv 20%) pentru medicamentele ieftine: 0-25, respectiv 25-50 lei.
A doua soluție financiară rezidă în plata serviciiilor farmaceutice și este practicată cu succes de numeroase țări din Uniunea Europeană (și nu numai). Principalul serviciu farmaceutic pe care-l prestează un farmacist ține de managementul terapiei medicamentoase. Cu tot ceea ce inseamnă.
Se practică o taxă per număr produse/prescripție - 8,35 € per produs în Germania si 1 € per produs în Ungaria - pentru prescripțiile medicale eliberate in sistemul de asigurări de sănătate. Denumirea contractului farmaciei cu CNAS -începând din anul 2020- ar trebui să fie: “Contract-cadru de furnizare a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală ce se acordă în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală precum și de furnizare de servicii farmaceutice“
Se poate ajunge și la o a treia solutie de creștere a veniturilor unei farmacii comunitare -practicată deja- în țări din Uniunea Europeană și anume să ne propunem să fie făcută plata și pt alte servicii farmaceutice (de ex. programe de prevenție). Unde statul (prin Ministerul Sănătății) trebuie să se implice intr-un mod decisiv și semnificativ.
Și să sprijinim -real- farmaciile comunitare din zona rurală.
Soluții există dar trebuie puse in practică!
reteta de cultura

Nu există articole decât extrem de puține despre el, nu vedem emisiuni despre arta lui, nu avem exponate, aproape că nu se vorbeşte despre statuetele sale, care astăzi au ajuns să fie estimate şi la un milion de euro, și nimeni nu dezbate importanţa lui în rândul marilor sculptori ai curentului “Art Deco”, al cărui părinte este considerat. Pentru români, aproape nu există! Am avut șansa să îl descopăr uitându-mă la niște statuete puse în vânzare de un negustor de antichități ...
stiri

Responsabilități:
  • Efectueaza activitati de analiza comparativa a versiunilor prospectelor de medicamente (RCP-rezumatul caracteristicilor medicamentului);
  • In urma analizei comparative, decide daca diferentele constatate pot avea un impact important in calitatea datelor;
  • In functie de natura impactului, se va comunica sau nu implementarea modificarilor catre echipa responsabila cu gestionarea bazei de date din Franta;
...