Marian Pană

Aveți mai jos două comunicate dinspre Biroul de presă al CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate):
“Conducerea executivă a CNAS a prezentat în cursul zilei de 12 februarie Ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, şi Consiliului de Administraţie al instituţiei principalele elemente de noutate ale Contractului-cadru ce va reglementa condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, proiect de act normativ care va fi supus aprobării guvernului.
Totodată, Ministrul Sănătăţii s-a întâlnit şi cu funcţionarii CNAS. „Consider că relaţia CNAS – Minister trebuie să fie una foarte apropiată, de aceea îmi doresc o colaborare strânsă şi am să încerc să fiu o prezenţă constantă la şedinţele Consiliului de Administraţie. Am o deosebită apreciere pentru activitatea acestei instituţii, pentru eforturile pe care le depune, iar proiectul adoptat astăzi este benefic pentru sistemul sanitar şi conţine o serie de prevederi mult aşteptate” – a declarat Sorina Pintea cu această ocazie.
Ea a menţionat totodată că, împreună cu Preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, va acţiona pentru eficientizarea cheltuirii banilor publici. „Vin dintr-un spital care a avut grijă de bani, din păcate însă nu toate spitalele fac asta” – a mai spus Ministrul Sănătăţii.
La rândul său, Preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a afirmat: „Am reuşit să avem un proiect de Contract-cadru apropiat de realităţile şi nevoile sistemului sanitar din anul 2018. Avem o poziţie cât se poate de fermă în privinţa anumitor lucruri negative pe care le-am constatat în sistem şi pe care nu le vrem perpetuate”. El a precizat că în acest moment se imprimă o stare de normalitate în relaţia dintre Casă şi Minister, stare care trebuie să se propage în tot sistemul sanitar şi să se reflecte în beneficii reale pentru pacienţi.
Răzvan Vulcănescu a mai menţionat că în perioada imediat următoare CNAS va supune dezbaterii publice, în transparenţă decizională, şi proiectul normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru. Totodată, pregătirile pentru transpunerea în practică a noilor reglementări vor continua în ritm susţinut, în perspectiva apropierii momentului preconizat de intrare în vigoare a actelor normative menţionate, 1 aprilie a.c.“
si (pe 12 martie):
“Principalele noutăți prevăzute în proiectul Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru în anul 2018
Proiectul Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Contractului-cadru ce va reglementa condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019 a fost postat pe site-ul CNAS (www.cnas.ro), în secțiunea dedicată transparenței decizionale.
În aplicarea noutăților din Contractul-cadru, deja anunțate public, acest proiect cuprinde de asemenea o serie de noutăți referitoare la creșterea accesului persoanelor asigurate la servicii și dispozitive medicale, la finanțarea activității furnizorilor de servicii medicale, dar și la gestionarea FNUASS.
Astfel, medicii de familie vor putea efectua o serie de servicii noi:
— spirometrie pentru monitorizarea astmului bronșic și bolii cronice respiratorii obstructive (BPOC) la pacienții cu diagnostic confirmat (numai de către medicii care au obținut competență confirmată prin ordin al ministrului sănătății);
— măsurare continuă a tensiunii arteriale pentru 24 de ore (efectuare și interpretare Holter TA) pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate;
— completare și eliberare a fișei medicale sintetice necesară copiilor cu dizabilități pentru încadrarea și reevaluarea în grad de handicap;
— completare și eliberare a adeverinței pentru încadrarea în muncă a șomerilor beneficiari ai pachetului de bază.
Totodată, medicii de familie vor putea recomanda efectuarea analizelor de depistare a infecției cu virușii hepatitelor cronice B și C pentru toate categoriile de asigurați (în prezent pot fi recomandate numai pentru gravide și contacții cazurilor diagnosticate).
Diagnosticul precoce al tumorilor mamare și al leziunilor precanceroase ale colului uterin, supravegherea sarcinii cu risc și a hipertensiunii arteriale esențiale sunt servicii medicale de spitalizare de zi ce vor putea fi efectuate în ambulatoriul de specialitate clinic, cu decontare din fondul aferent asistenței medicale spitalicești.
Tot în ambulatoriu, în baza biletului de trimitere valabil 60 de zile, se vor putea acorda consultații de îngrijiri paliative de medicii cu competență/atestat în specialitate (4 consultații/ trimestru/asigurat, dar nu mai mult de două pe lună), în cadrul cărora se pot recomanda: îngrijiri paliative la domiciliu, analize și investigații medicale, medicamente și servicii conexe actului medical (psihologice, logopedice, kinetoterapeutice etc.).
Pachetul de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu a fost revizuit în totalitate, introducându-se servicii noi asigurate de echipe multidisciplinare (medic, asistent, psiholog, kinetoterapeut).
Documentele pentru obținerea dispozitivelor medicale se vor putea transmite casei de asigurări de sănătate prin poștă sau se vor putea depune/ridica de rudele de gradul I și II ale beneficiarului (nu doar de părinții sau copiii acestuia, ca până acum).
Termenul de înlocuire a fotoliilor rulante acordate pe perioadă nedeterminată a fost redus de la cinci la trei ani, iar termenul maxim pentru care pot fi prescrise aparatele de administrare continuă de oxigen persoanelor cu grad de handicap accentuat sau grav a fost extins de la 3 la 12 luni și pentru alte afecțiuni respiratorii cronice obstructive sau restrictive decât BPOC. Totodată, dispozitivele pentru protezare stomii au fost defalcate pe tipuri, în funcție de caracteristicile și nevoile pacienților.
Finanțarea furnizorilor de servicii medicale se modifică astfel:
— pentru medicina primară, valoarea minimă garantată a punctului per capita crește la 5,8 lei (4,8 lei în prezent), iar valoarea minimă garantată a punctului pe serviciu la 2,8 lei (2,2 lei în prezent);
— pentru medicina de specialitate clinică din ambulatoriu, valoarea minimă garantată a punctului pe serviciu crește la 2,8 lei (2,2 lei în prezent);
— pentru unele spitale de copii tariful pe caz ponderat în acest an poate fi majorat cu până la 15% față de anul 2017, în conformitate cu strategia de finanțare a Ministerului Sănătății;
— pentru consultațiile de urgență la domiciliu și activitățile de transport sanitar neasistat sunt stabilite tarife unitare;
— se echilibrează ponderea criteriilor pentru stabilirea valorii contractelor cu furnizorii de servicii de medicină fizică și de reabilitare din ambulatoriu (50% pentru resurse umane, 50% pentru resurse tehnice);
— se introduce valoarea de contract pentru îngrijirile medicale și paliative la domiciliu.
Prin noile norme metodologice se mai reglementează modul în care asigurații vor beneficia de servicii medicale pe perioada vacanței medicului lor de familie.“
La o recentă conferință (Profit Health.forum) pe teme de sănătate, președintele CNAS, a transmis (acest comunicat este și pe site-ul CNAS):
“Preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a anunţat în cadrul Profit Health.forum o serie de priorităţi ale instituţiei pentru perioada următoare. Astfel, el a precizat că noutăţile din Contractul-cadru şi din normele de aplicare a acestuia pentru anul 2018 se înscriu într-o etapă mai largă de demersuri pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare, umane şi de date ale CNAS.
Noul Contract-cadru, care va intra în vigoare la 1 aprilie a.c., împreună cu normele metodologice, cuprinde o serie de prevederi care vizează creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale, debirocratizarea şi transparentizarea activităţii furnizorilor de servicii medicale, dar şi disciplina contractuală a acestora.
La ora actuală se fac demersuri pentru încheierea de noi contracte de tip cost-volum/cost-volum-rezultat pentru o serie de arii terapeutice precum hepatita cronică virală C, insuficienţa cardiacă cronică şi oncologie.
Începând cu anul viitor, se intenţionează elaborarea unei propuneri funcţionale de introducere a unor niveluri diferenţiate ale contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă (cunoscută şi sub numele de clawback), pe baza determinării exacte a consumurilor pe fiecare medicament. O asemenea determinare va fi posibilă pe baza serializării medicamentelor şi a obligativităţii verificării acestora online pentru prevenirea contrafacerilor, prin Sistemul Național de Verificare a Medicamentelor, în conformitate cu reglementările europene.
Totodată, CNAS intenţionează să extindă utilizarea Dosarului Electronic de Sănătate şi la acei furnizori de servicii medicale care în prezent nu folosesc acest instrument informatic, precum şi să realizeze un proiect de informatizare a certificatelor de concediu medical şi a biletelor de trimitere. Pentru un alt proiect informatic, Open Source Healthcare Insurance Gateway for EESSI (OSHIG), care va permite trecerea de la schimbul de informaţii şi documente prin poştă la cel exclusiv electronic cu instituţiile omoloage CNAS din alte state UE, instituţia a obţinut deja finanţare europeană de aproape 1 milion euro.

Pentru perioada în care Preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de România (1 ianuarie – 30 iunie 2019), CNAS îşi propune să organizeze o conferinţă pe tema e-health.
„Toate aceste acţiuni au ca scop final creşterea gradului de adecvare a serviciilor de sănătate la exigenţele asiguraţilor, astfel încât România să nu se mai afle pe unul din ultimele locuri în Indexul European al Consumatorului de Sănătate” – a declarat preşedintele CNAS.”
Deci au apărut:

• o hotărâre de guvern (HG) nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 270 din 27 martie/2018
• Ordin comun al CNAS/MS 836/397 din 2018 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 273 din 28 martie/2018.

După cum stiți -din experiența contractului-cadru anterior- sunt 2 pachete de servicii:

• minimal (Anexa 1, Cap. I, HG 140/2018)
• bază ((Anexa 1, Cap. II, HG 140/2018)

iar reglementarea condițiilor acordării asistenței medicale, a medicamentelor si a dispozitiveler medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate se face prin Anexa 2 din HG 140/2018):

• condiții de eligibilitate
• documente necesare pt încheierea contractului
• obligațiile și drepturile furnizorilor
• obligațiile caselor de asigurări de sănătate
• condiții specifice
• decontarea serviciilor
• sancțiuni, condiții de reziliere, încetarea sau suspendarea contractelor.

Ce reglementează Anexa 2 din HG 140/2018?


Recomandarea mea “călduroasă” este să studiați:

• capitolul XI, în integralitatea lui (art. 149-161).
• capitolul XIII
• capitolul VI (art. 92; alin z, af - legat de activitatea de prescriere a unui medic din spital pentru continuarea tratamentului în ambulatoriu, pentru pacientul respectiv)

Am remarcat că se specifică clar termenii: servicii medicale și servicii medicale de medicină dentară. În următorul contract-cadru (2020-2021) trebuie să fie specificat -în mod clar- termenul de servicii farmaceutice care este nevoie să fie precizat și în obiectul contractului. Asigurarea cu medicamente este doar o componentă a serviciilor farmaceutice. Cea mai semnificativa componentă este reprezentată de consiliere -pe mai multe domenii- dintre care managementul terapiei medicamentoase este cel mai consistent.
Trecând la Ordinul Comun CNAS/MS 836/397 din 2018 (îl găsiți pe site-ul CNAS) remarc că are 48 de Anexe. Fac referire doar la farmacii (deci Anexele 36 si 37):

O noutate există la art. 7 (1) din Anexa 36:
“Până la data de 1 iulie 2018 eliberarea medicamentelor se face de către farmacie, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, în condiţiile în care furnizorul de medicamente respectiv are contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care seaflă în contract/convenţie medicul prescriptor. Începând cu data de 1 iulie 2018, eliberarea medicamentelor se face de către farmacie, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, indiferent de casa de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală medicul care le-a prescris, cu excepția medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat care se eliberează indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, cu condiția ca furnizorul de medicamente să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află și medicul care a emis prescripţia medicală.“
Sunt atât de multe de comentat -legat de aceste două Anexe- astfel încât poți să scrii -fără probleme- un capitol al unei cărți. Oricum aceste Anexe sunt “pâinea” farmacistului. Pe care le cunoasteți foarte bine și nu cred că trebuie să insist.
Dacă va fi cazul tratez și articolele din aceste Anexe.