Gala Farmacistilor
Farmacia, încotro ?

Data: 30/03/2018
farmacie

Conf.dr. Hâncu Gabriel
Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș
Facultatea de Farmacie, Disciplina Chimie farmaceutică


Am devenit farmacist din tradiție familială sau poate a fost doar o întâmplare. Oricum am copilărit vizualizând halatul alb de farmacist și rafturi pe care erau așezate cutii de medicamente. Dacă fac un exercițiu de memorie parcă mai simt și acum acel “miros specific de medicamente” din farmaciile clasice.

Când am ales să dau admitere la Facultatea de Farmacie am avut convingerea că farmacistul este un profesionist în domeniul sănătății, ultima verigă a triadei medic-farmacist-pacient, cu o responsabilitate ridicată în reușita tratamentului. Profesia de farmacist mi s-a părut ca fiind una nobilă, implicând atât sarcini profesionale cât și umane.

Farmacia ca instituție și farmacistul ca profesionist erau respectați, să porți halatul alb al farmacistului însemna ceva; sigur și societatea era diferită.

Farmacistul are nevoie de cunoștințe aprofundate despre toate aspectele ce caracterizează medicamentul, de la fabricarea acestuia până la eliberarea în farmacie. Acţiunile farmacistului, ca şi ale medicului, trebuie să fie orientate spre acordarea unei terapii adecvate care să genereze obținerea beneficiului de sănătate pentru pacient indiferent de posibilităţile obţinerii unui posibil profit material.

Dar care este oare statutul real al farmacistului și al farmaciei comunitare în societatea actuală ?

E clar că în contextul societății actuale, profesia de farmacist este supusă unor schimbări profunde. Aceste modificări sunt influențate puternic de diverse aspecte economice, politice sau sociale. Evoluţia profesiei de farmacist, implică la ora actuală punerea în practică a mai multor abilităţi și cunoștinţe farmaceutice, medicale, economice, chimice, biologice și sociologice.

Apariția antreprenoriatului la nivel de farmacie a dus inerent la apariția unor probleme în respectarea normelor profesionale și uneori chiar a celor etice și morale în relația farmacist-pacient. De asemenea, o influență puternică asupra direcției de dezvoltare a sistemului farmaceutic o are gradul de reglementare legislativă a pieții farmaceutice. Astfel, reglementările legislative insuficiente pot crea deterioarea exercitării profesiei de farmacist prin implicarea în activitatea farmaceutică a unor persoane fără cunoștințe profesionale în domeniu, aceasta ducând la dificultăți atât pentru sistemul sanitar cât și pentru societate în general. În același timp reglementările legislative excesive pot crea dificultăți în ceea ce privește funcționarea în parametri normali a sistemului farmaceutic.

Modificările au vizat toate fațetele farmaciei începând cu aspectul acesteia, dictat de “advertisingul” și “marketingul” modern, în contradicție flagrantă cu aerul conservator al farmaciei clasice. Apoi farmaciile au apărut la toate colțurile, ca “ciupercile după ploaie”, iar mai apoi a apărut fenomenul de migrație a acestora dintr-o zonă în alta a orașelor în căutare de vaduri comerciale mai generoase. S-a ajuns la situația în care în unele zone urbane avem trei farmacii una lângă alta, în timp ce în unele zone rurale pacienții trebuie să se deplaseze zeci de kilometri pentru a avea acces la asistență farmaceutică.

Această explozie a numărului de farmacii, coroborată cu vânătoarea de atragere și fidelizare a clienților a împins farmacia comunitară poate prea mult în zona de “business” iar farmacistul a început să fie comparat cu un “vânzător de medicamente”. Creșterea competivității și concurenței în sectorul farmaceutic, dezvoltarea “businessului” cu medicamente l-au scos practic pe farmacist din zona comodă strict profesională a profesiei și l-au forțat să se adapteze și să-și asume și alte roluri.

Toate aceste schimbări socio-economice au dus la un moment dat și la apariția unor atitudini negative ale comunității față de farmacii și implicit farmaciști, a căror singur scop după părerea unora era “să se îmbogățească pe spinarea pacientului”, lucru ce nu prea corespundea întotdeauna cu realitatea.

Până la urmă însă, farmacia este o societate comercială și nu o societate de binefacere, și ca să supraviețuiască trebuie să producă bani pe o piață competitivă și concurențională. Poți să faci profit în domeniul farmaceutic și în același timp să respecți regulile profesionale, etice și morale ? Mi-ar plăcea să cred că răspunsul este da.

Și astfel farmacistul a ajuns într-o situație ingrată prins ca într-un clește între nemulțumirile patronilor și pacienților. De multe ori farmacistul este personajul negativ care nu și-a îndeplinit targetul, nu a luat în calcul marjele. nu a respectat indicațiile de maximizare a profitului sau a lăsat clientul să iasă din farmacie fără să-i vândă nimic. Sau este personajul negativ care eliberează medicamente “scumpe” deși la televizor s-a anunțat că acestea s-au “ieftinit”, nu vrea să elibereze rețeta pe considerentul că nu e scrisă “corect”, nu vrea să elibereze medicamentele pe care le-a recomandat vecinul, nu vrea să elibereze tabletele “de somn” fără prescripție medicală sau nu vrea să pună un diagnostic și trimite pacientul la medic.

“Jingle”-urile enervante pe care pacientul le aude la intrarea în farmacie, reclame inadecvate ce compară o farmacie cu alta trasând criterii iluzorii de calitate, reclame seci mustind a clișee cu actori cunoscuți au contribuit din plin la mistificarea profesiei de farmacist. Reclame agresive, promoții la sute și mii de produse atrag, fiindcă nu-i așa “cele mai bune lucruri în viață sunt cele gratuite” sau dacă tot nu sunt gratuite măcar să fie “la reducere”. Dar să nu uităm că în viață nimic nu este gratis și nimic nu este ușor, iar după cum spunea Mark Twain de multe ori și “drumul spre iad este pavat cu cele mai bune intenții”.

Dar profesia de farmacist este una liberală, nu-i așa ? Asta înseamnă autonomie deplină și completă în ceea ce privește deciziile profesionale.

Și atunci într-o societate dominată de comercialism și în care interesele financiare dictează, care este statutul real al farmacistului: este un vânzător ce comercealizează produse farmaceutice sau este un profesionist în domeniul medicamentului ?

Farmacistul ar trebui să fie mult mai mult decât un simplu “vânzător de medicamente”, și în multe cazuri chiar este. Dar în ziua de zi este bine cunoscut faptul că sunt evidențiate aspectele negative în detrimentul celor pozitive, și în consecință și imaginea unei comunități este creionată în ochii celor mulți de greșelile câtorva în contradicție cu faptele bune a celorlalți.

Profesia de farmacist nu este întotdeauna comodă și facilă, cum este văzută de mulți din exterior, cărora le este mai ușor să emită judecăți de valoare care nu au nici o legătură cu realitatea, decât să observe mai atent ce se ascunde în spatele tejghelei din oficina farmaciei. Farmacistul pe lângă utilizarea cunoștițelor profesionale, trebuie să se confrunte cu suferința pacientului și să demonstreze empatie.

Ne place sau nu, prestigiul profesiei de farmacist a devenit astfel știrbit. Frustrarea ar trebui înlocuită cu inițiativa colectivă și nu în ultimul rând individuală. În astfel de condiţii ar trebui întreprinse măsuri concrete de salvare a prestigiului profesiei de farmacist şi de reorientare a farmaciei către pacient și spre beneficiul acestuia.
Asist. univ. dr. Lungu Cristina
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, Disciplina de Botanică farmaceutică
stiinte farmaceutice

Dacă până acum câteva decenii, timpul de administrare al medicamentelor nu reprezenta o preocupare majoră pentru specialiştii din domeniul sănătăţii, în ultimii ani s-au făcut progrese remarcabile în medicina bazată pe variaţia ritmului circadian. Chiar mai mult decât atât, conceptul de menţinere a ritmurilor biologice este văzut ca o alternativă la menţinerea homeostaziei organismului.

Ritmul circadian este definit ca variaţia proceselor fiziologice pe o perioadă de 24 de ore. Este bine cunoscut faptul că ritmul circadian influenţează activitatea tuturor organelor şi acest lucru se traduce prin manifestarea diferită a bolilor de-a lungul unei zile. Hippocrate chiar a observat că există o corelaţie între somnolenţa de pe parcursul zilei şi existenţa unor boli, la fel cum insomnia din timpul nopţii putea indica durere şi suferinţă ...
Marian Pană
cogito

Scriu acest editorial pentru că ne pregătim sa preluăm președinția Uniunii Europene.

Sunt un european convins. Am vizitat destule țări din Europa. Am văzut și lucruri bune și lucruri rele. Dar lucrurile bune sunt mult mai multe decât lucrurile rele.
Pot spune că foarte multe idei extraordinare -pentru omenire- s-au născut in Europa. Și -de aici- s-au răspândit peste tot în lume.. Tot aici au fost “experimentate” și cele mai mari nenorociri ale umanității.

Dar se pare că Europa a înțeles lecțiile istoriei. Suntem în cea mai lungă perioadă de pace și prosperitate. Trag nădejde ca așa va fi și în viitor ...