Gala Farmacistilor
Serviciul de Farmacie Clinică In România

Data: 29/03/2018
farmacie

Elena Truță
Farmacist clinician Spitalul Clinic de Urgență Floreasca



În ţara noastră, specialitatea de farmacie clinică se sprijină pe doi piloni, pe cunoștințele şi disponibilitatea a două personalităţi de excepţie, domnul Acad. Prof. Dr. Dumitru Dobrescu şi doamna Acad Prof. Dr. Aurelia Nicoleta Cristea. Domnul Acad. Dobrescu, încă din anii 1970, a introdus primele cursuri de farmacie clinică pentru farmaciştii care lucrau în spital, in timp ce doamna Acad. Cristea a introdus (1993), dezvoltat şi ocrotit specialitatea de farmacie clinică la nivel de învățământ postuniversitar, sub forma rezidențiatului în farmacie clinică.

Pentru ca specialitatea să fie cunoscută la nivel internaţional cineva trebuia să sacrifice timp, resurse materiale, dar, mai ales, să aibă dorinţa de a promova specialitatea. Două farmaciste cercetătoare (Farm.prim Elena Guţescu şi Farm.prim Luize Voiculescu) şi o chimistă (Dr. Farm. Constanţa Rizescu) şi-au asumat misiunea de "soli" ai profesiei şi, de ce nu, ai României. Cele trei doamne au "bătut" la porţile Societăţii Europene de Farmacie Clinică (ESCP), unde în cadrul Simpozionului al XIX- lea European de Farmacie Clinică(1991) au prezentat aspecte legate de activitatea farmaciştilor din spitalele româneşti. Simpozionul s-a încheiat cu recomandarea de a realiza un nucleu de farmacie clinică la noi în ţară şi de a continua colaborarea cu ESCP sub directa îndrumare a preşedintelui ESCP.

In 1993, la redactarea Indexului European al Medicamentului a participat doamna farmacist Elena Guţescu; în index, au fost incluse medicamentele reprezentative pentru ţara noastră.

Anul 1994 a fost foarte important pentru profesie, se crea nucleul de farmacie clinică şi începeau să studieze primii rezidenţi in farmacie clinică, la Bucureşti şi Cluj Napoca.

Colaborarea cu ESCP a continuat cu prelegerile, pe teme de farmacie clinică, susţinute de preşedinţii ESCP, la Facultatea de Farmacie Bucureşti și la spitalele din Bucureşti.

In 1996, cu sprijinul ESCP și al OMS se primeau două burse de studiu în domeniul farmaciei clinice, la Salford Hope Hospital în UK şi poate cel mai important, apar primii beneficiari ai profesiei de farmacist clinician. Cei doi beneficiari au fost Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti (Manager dr Alexandru Bucur) şi Institutul Oncologic “Ion Chiricuţă” din Cluj Napoca. care au scos la concurs trei posturi de farmacist specialist în specialitatea farmacie clinică.

Anul 1998, încheia un ciclu, exista învăţământ postuniversitar de farmacie clinică, trei dintre absolvenţi încadraţi pe post de specialist in farmacie clinică şi se fonda, in cadrul SSFR, Societatea Română de Farmacie Clinică. afiliată ESCP.

În anii care au urmat, în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, farmacistul clinician era cooptat în colectivele de redactare a protocoalelor de specialitate, în nucleele de studii clinice, răspundea prezent la stabilirea schemei de terapie la chirurgie si terapie intensivă, elabora și participa la analiza rapoartelor de consum ale medicamentelor cu costuri ridicate, antibioticelor. Tot farmacistul clinician redacta manualul privind administrarea parenterală a antiinfecţioaselor, administrarea heparinelor cu moleculă mică.

Ulterior, s-a redactat un Reţetar al produselor farmaceutice existente in spital.

Chiar dacă specialitatea de farmacie clinica nu avea un cod COR, farmacistul clinician a fost participant activ la elaborarea vol. 2 de Farmacie Clinică, apărut sub redacţia Acad, Prof. Dr. Aurelia Nicoleta Cristea. Peste o sută de pagini din acest volum cuprind o parte din activitatea desfăşurată în acest spital.

Paralel cu activitatea din Bucureşti, colegii de la Cluj Napoca dezvoltau nucleul de farmacie clinică.

Toate activităţile enumerate se regăsesc in standardele de calitate ale ANMCS apărute în ultima ediţie.

Exercitarea profesiei în spitalele care nu au farmacist clinician, depinde de disponibilitatea spitalelor, de sursa de finanțare, de dorința de a completa schema de personal cu farmacist clinician orientat spre pacient care aduce un plus de siguranță şi eficiență la administrarea medicamentului.

În egală măsură exercitarea profesiei de farmacist clinician depinde de disponibilitatea farmacistului de a merge pe un drum nou, dificil, cu multe surprize şi care îi aduce mai multă sau mai puțină satisfacţie, în special materială.

In 2018, farmacistul clinician este chemat să "potrivească cele șapte elemente " (pacientul potrivit, medicamentul potrivit, doza potrivită, calea de administrare potrivită, momentul potrivit, informația potrivită si documentația potrivită) prevăzute in Secţiunea 4: Servicii de Farmacie Clinică din Declarațiile EAHP(European Association of Hospital Pharmacists) aprobate la Summit-ul european privind Farmacia de Spital din 14-15 mai 2014. Asociațiile reprezentate au inclus membrii EAHP, reprezentanți ai pacienților și profesioniștilor din sănătate.
SECȚIUNEA 4: SERVICII DE FARMACIE CLINICĂ

4.1. Farmaciștii clinicieni ar trebui să fie implicaţi în toate etapele de tratament a pacientului, în echipe terapeutice multidisciplinare, să joace un rol deplin în procesul de luare a deciziilor, inclusiv consilierea, implementarea si monitorizarea schimbărilor de medicație, în parteneriat deplin cu pacienții, îngrijitorii si alți profesioniști din domeniul sanitar.

4.2. Toate prescriptiile ar trebui revizuite și validate in cel mai scurt timp de către un farmacist clinician. Ori de câte ori situația clinică permite, aceasta revizuire ar trebui să aibă loc înainte de eliberarea și administrarea medicamentelor.

4.3. Farmaciștii clinicieni ar trebui să aibă acces la fișa medicală a pacienților. Observațiile lor clinice trebuie să fie înregistrate în fișa medicală a pacienților și analizate pentru îmbunătățirea calității actului medical.

4.4. La internare, toate medicamentele folosite de pacienți ar trebui să fie înregistrate în dosarul medical al pacientului și analizate de către farmacistul clinician. Farmaciștii clinicieni ar trebui să evalueze compatibilitatea medicamentelor utilizate de pacienți, inclusiv cele pe bază de plante și a suplimentelor alimentare.

4.5. Farmaciștii clinicieni ar trebui să promoveze o îngrijire continuă a pacientului prin transferul de informații despre medicamentele acestuia ori de cate ori pacienții sunt consultati în diferite secții ale spitalului, sau sunt transferați între spitale.

4.6. Farmaciștii clinicieni, ca parte integrantă a echipelor de îngrijire a pacientului, ar trebui să se asigure că pacienților și aparținătorilor le sunt oferite informații despre tratamentul medicamentos, în special despre modul de administrare al medicamentelor, în termeni cat mai ușor de înțeles.

4.7. Farmaciștii clinicieni ar trebui să informeze, să educe și să consilieze pacientii, aparținătorii si alți profesioniști din domeniul sanitar, atunci când medicamentele sunt utilizate în afara indicațiilor ariei de prescriere.

4.8. Specialitatea de farmacie clinica ar trebui să evolueze continuu pentru a optimiza calitatea serviciilor oferite pacienților.

Rolul farmacistului clinician nu se limitează doar la indeplinirea declaraţiilor din secțiunea 4, farmacistul clinician se regăseşte şi în celelalte secţiuni cum ar fi secțiunea 6.

SECȚIUNEA 6: EDUCAȚIE ȘI CERCETARE

6.1. Curricula de învățământ farmaceutic trebuie să includă stagiul de practică în farmacia spitalului. În programa tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății ar trebui să fie incluse informații privind rolul farmacistului de spital alături de ceilalți practicieni.

6.2. Toți cei implicați în procesul de folosire al medicamentelor trebuie să-si demonstreze competența în profesia lor. Farmaciştii de spital ar trebui să participe la dezvoltarea unor standarde de competență la nivel european, pentru a se asigura că sunt atinse cele mai înalte standarde de bună practică.

6.3. Este necesară aplicarea unui cadru educațional omogen -la nivel european- de formare în farmacia de spital, pentru tinerii absolvenți, urmat de o evaluare a competențelor individuale. În plus, farmaciștii de spital ar trebui sa urmeze activități educaționale relevante profesiei în toate etapele carierei lor.

6.4. Farmaciștii de spital ar trebui să participe activ în cercetare și să publice rezultatele studiilor lor, în special pe tema practicilor farmaciei de spital. Metodele de cercetare ar trebui să fie parte a programelor de instruire universitară și postuniversitară pentru farmaciștii de spital.

6.5. Farmaciștii de spital ar trebui sa fie implicați activ în studiile clinice ale medicamentelor.

In completarea Declaraţiilor EAHP vin secţiunile referitoare la Manegementul clinic

ale ANMCS (Autoritatea Naţională de Mangement al Calităţii în Sănătate) care fac referire la farmacistul clinician:

02.09.01.02 Farmacologul/Farmacistul clinician este implicat activ în activitatea de prescriere şi monitorizare a medicaţiei;

02.09.01.02.01 Spitalul are angajat farmacist clinician;

02.09.01.02.03 Farmacistul clinician monitorizează respectarea bunelor practici în prescrierea și utilizarea medicamentelor;.

02.09.01.02.05 Farmacistul clinician supervizează activitatea de dizolvare, diluție pentru preparatele parenterale special stabilite de Consiliul medical;

02.09.02.05. Medicaţia din studiile clinice este păstrată şi gestionată în condiţii optime de farmacia spitalului/farmacistul şef, utilizarea ei fiind monitorizată de farmacologul/farmacistul clinician;

02.09.02.05.03. Monitorizarea produselor farmaceutice şi materialelor sanitare utilizate în studii clinice se efectuează de către farmacistul şef/farmacolog/farmacistul clinician, după caz;

În documentele prezentate mai sus intâlnim atât termentul de farmacist de spital cât și de farmacist clinician. Adesea, farmacistul clinician= farmacolog clinician = farmacist ce lucrează in spital = farmacist= gestionar= vanzător= sau, mai în glumă, se poate spune persoană cu multe responsabilități.

Important este ca farmacistul clinician să fie considerat =personal sanitar = în slujba pacienților= singurul specialist în domeniul medicamentului= prestează un serviciu de consultanță pentru comunitate = nu este un comerciant (Dr. Carol Davila!!!)=consecința este îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor şi scăderea costurilor.

Din Declaraţiile UE şi standardele ANMCS rezultă că farmacistul clinician trebuie să desfășoare o activitate încadrată in categoria A. Dilema constă în faptul că munca farmacistului este cotată ca fiind în categoria B(Ordinul MS1224/2010), iar recompensa materială este incadrată in categoria X("renumeraţie mică după buget" ).

Dilemele se pot rezolva, doar, cu implicarea tuturor participanţilor la actul medical, farmacişti, Colegiul Farmaciştilor, asociaţii şi societăti profesionale.

Schimbările ar trebuie să se desfăşoare pe mai multe planuri de la încadrarea in codul COR, la înființarea comisiei de specialitate din MS şi de la includerea în ROF la normativul de personal, la întocmirea, promovarea şi respectarea procedurilor standard, care în final să conducă la un serviciu de farmacie clinică. de înaltă calitate.
Oana Cristina Șeremet, Cristina Elena Zbârcea, Cristina Daniela Marineci, Simona Negreș
Disciplina de Farmacologie și Farmacie clinică, Facultatea de Farmacie, UMF Carol Davila, București
stiinte farmaceutice

O dată cu venirea sezonului călduros, pe lângă beneficiile expunerii la lumina soarelui apar și o serie de afecțiuni. Dintre acestea printre cele mai frecvente sunt bolile induse de căldură și alergiile solare.

Dintre afecțiunile cauzate de căldură enumerăm epuizarea termică și insolația. Acestea apar atunci când organismul, în urma expunerii sau efectuării de activități fizice la temperaturi ridicate, se supraîncălzește, datorită pierderii capacității de a-și menține temperatura normală ...
Marian Pană
cogito

Pentru o înțelegere cuprinzătoare și exactă a problematicii medicamentului trebuie citit și articolul “Din ce trăiește farmacia comunitară“.

Au fost aprobate -între timp- mai multe ordine privind prețurile medicamentelor dar toate se referă la completarea si actualizarea Ordinulului MS 368/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 215 din 28 martie 2017.

Să vedem care este structura actuală a acestui Ordin -MS 368/2017-: pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman ...