Gala Farmacistilor
Repere de analiză a activității sectorului farmaceutic în statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)






Data: 14/11/2018
orizonturi

Florentina Furtunescu
UMF ”Carol Davila”



România și-a anunțat intenția de a deveni stat membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – organizație internațională care promovează reforme structurale axate pe dezvoltare durabilă și pe combaterea inegalităților. Dintre cele 36 state membre la momentul actual, majoritatea sunt state din Europa, chiar state membre ale Uniunii Europene, dintre care unele au un parcurs istoric similar cu al României (Ungaria, Polonia, Slovenia, Cehia și Slovacia, statele baltice).

Sănătatea se află între domeniile prioritare de analiză ale OECD, iar unul dintre subdomeniile sănătății este activitatea sectorului farmaceutic, considerat a avea un rol esențial pentru sistemul de sănătate și în legătură cu care sunt analizați următorii indicatori: cheltuielile din acest sector, acoperirea cu farmaciști și farmacii, consumul de produse farmaceutice, cota de piață pentru generice și cheltuiala pentru cercetare-dezvoltare (1).

Cheltuielile din sectorul farmaceutic în statele OECD: sectorul farmaceutic este recunoscut ca cel mai mare consumator de resurse după îngrijirile spitalicești și cele ambulatorii. Cheltuielile din sectorul farmaceutic includ volumul de vânzări din farmacii pentru rețetele prescrise pacienților neinternați și respectiv pentru medicamentele cumpărate fără rețetă. În statele OECD aceste cheltuieli ajung la o medie de 16% din totalul cheltuielilor anuale pentru sănătate (date raportate pentru anul 2015). Aceste cheltuieli sunt suportate într-o proporție variabilă fie de asigurările de sănătate obligatorii, fie din bugetul de stat, în funcție de tipul de sistem de sănătate. În medie, statul sau asigurarea obligatorie acoperă 57% din totalul cheltuielilor cu amănuntul din sectorul farmaceutic, în timp de 39% sunt costuri directe pentru persoane, iar 4% sunt acoperite de scheme de asigurări private. Proporția costurilor directe pentru persoane din volumul vânzărilor în farmacii are variații largi între statele OECD, cea mai redusă fiind în Luxemburg (13%), Germania (16%) și Franța (17%) și cea mai ridicată în Polonia (65%) și Letonia (66%), Islanda (58%), Danemarca (51%) și Australia (51%) (1).

Un alt indicator important este reprezentat de cheltuiala totală cu amănuntul în farmacii pe cap de locuitor și pe an. Media OECD este de 552 USD/locuitor/an, în timp de în Statele Unite se cheltuiesc 1152 USD/locuitor/an, acestea fiind urmate de Elveția (982 USD/locuitor/an), Japonia (788 USD/locuitor/an), Germania (766 USD/locuitor/an) și Canada (758 USD/locuitor/an). La polul opus, statele în care cheltuiește cel mai puțin pe cap de locuitor și pe an în farmacii sunt Danemarca (282 USD/locuitor/an), Israel, (313 USD/locuitor/an), Estonia (326 USD/locuitor/an), Polonia (352 USD/locuitor/an), Letonia (369 USD/locuitor/an), Islanda (387 USD/locuitor/an) și Norvegia (401 USD/locuitor/an). Remarcăm faptul că la sfârșitul clasamentului sunt state cu diferențe mai în produsul intern brut pe locuitor și chiar și în indicatorii stării de sănătate, deși aparțin toate grupului de state cu venit ridicat, după clasificarea Băncii Mondiale (2). Circa 80% din volumul vânzărilor cu amănuntul din farmacii sunt reprezentate de medicamente eliberate pe bază de prescripție, din nou, cu variații largi între state.

Acoperirea cu farmaciști și farmacii a crescut în statele OECD cu circa 30% în perioada 2000 – 2015, ajungând la 32 farmaciști/100000 locuitori. Cea mai bună acoperire cu farmaciști o are Japonia (170 farmaciști/100000 locuitori), în timp ce Belgia, Spania, Italia, Franța, Islanda, Irlanda, Finlanda, Canada și Grecia au între 100 – 120 farmaciști/100000 locuitori. Cea cea mai slabă acoperire cu farmaciști se înregistrează în Olanda, cu 21 farmaciști/100000 locuitori. Cei mai mulți dintre farmaciști lucrează în din comunități (24.7/100000 locuitori).

Consumul de produse farmaceutice

Acest consum se măsoară prin doza zilnică medie de întreținere de ingrediente active din anumite clase terapeutice, stabilite prin consens între experți. Se măsoară pentru antihipertensive, medicamente care scad colesterolul, antidiabetice și antidepresive. Doza zilnică medie de antihipertensive, de exemplu, însumează cinci categorii terapeutice care pot fi prescrise, respectiv antihipertensive, diuretice, betablocante, blocanți de calciu și inhibitori de angiotensină.
Numărul mediu de doze zilnice de antihipertensive este de 317/1000 locuitori și a crescut cu peste 50% în 2015, față de anul 2000, ceea ce indică, de fapt, o creștere a prevalenței cazurilor de hipertensiune arterială aflate sub tratament. De asemenea, sunt mari variații între țări, Turcia și Coreea având cel mai mic număr de doze zilnice de antihipertensive (127, respectiv 128 la 1000 locuitori), în timp ce Ungaria și Germania au raportat 557, respectiv 591 doze/1000 locuitori.

Consumul celorlalte trei categorii de medicamente a crescut și mai mult în perioada 2000 – 2015, după cum urmează:
  1. Consumul de medicamentele care scad colesterolul a crescut de peste trei ori (100.7 doze/1000 locuitori în 2015);
  2. ⦁ Consumul de antidiabetice s-a dublat (66.5 doze/1000 locuitori în 2015);
  3. ⦁ Consumul de antidepresive, de asemenea, s-a dublat (60.3 doze/1000 locuitori).
Cota de piață pentru generice

S-a intenționat evaluarea acestui indicator pentru toată piața de produse farmaceutice a statelor, dar unele dintre țări au raportat fie numai volumul vândut în farmaciile comunitare, fie volumul medicamentelor rambursate. Consumul s-a măsurat fie în doze zilnice medii, fie în număr de pachete/cutii/unități standard. S-a observat, de asemenea, o creștere a cotei de piață pentru generice de la 25% în anul 2000, la 52% în anul 2015. Totodată, pentru anul 2015 au fost evidențiate mari variații între state în ceea ce privește cota de piață pentru generice, Statele Unite, Chile și Germania având cele mai mari cote de piată (86%, 84%, 81%), în timp ce Grecia, Italia, Elveția și Luxemburg aveau cele mai mici cote de piață (24, 22, 19 și respectiv 11%). Cheltuiala pentru cercetare-dezvoltare

Se măsoară alocarea financiară pentru activități de cercetare-dezvoltare raportată de companii (business entreprises expenditure on research & development - BERD), chiar dacă aceasta include și subvenții din fonduri guvernamentale și se raportează de către statele unde se desfășoară activitatea. Se mai măsoară și bugetele guvernamentale alocate pentru cercetare dezvoltare. BERD este mai ridicată decât cheltuiala guvernamentală și cele mai importante contribuții le au, în ordine, Statele Unite, Europa și Japonia, restul țărilor având contribuții foarte mici.
În România activitatea sectorului farmaceutic este de mare interes pentru multe entități din sistemul de sănătate – pentru autoritățile naționale, care au responsabilitatea să asigure dreptul constituțional la protecția sănătății și acoperirea rezonabilă cu servicii și implicit cu medicamente, la costuri suportabile, pentru pacienți, care sunt primii interesați de menținerea sau redobândirea sănătății, dar și pentru mediul economic și pentru cel politic. Cu toate acestea, indicatori economici relevanți pentru analiza activității din acest sector sunt puțin disponibili. Astfel, modelul OECD poate fi utilizat cu succes pentru prezentarea publică a activității sectorului farmaceutic, în special în contextul în care România aspiră și face demersuri să devină membru OECD.

Bibliografie:

  1. OECD. Heath at a Glance 2017. OECD Indicators. OECD Publishing, Paris, https://doi.org. Disponibilă la: http://www.oecd.org
  2. World Bank Country and Lending Groups. Disponibil la: https://datahelpdesk.worldbank.org
Anita Sarkany
Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș
Facultatea de Farmacie
punctul pe i

În câteva luni vei absolvi Facultatea de Farmacie iar curiozitatea familei și a oamenilor din jurul tău a atins, mai mult ca sigur, cote maxime. De peste tot răsună parcă un ecou ce te întreabă:“Ce vrei să faci mai departe?” O întrebare care la prima vedere pare foarte simplă, dar adevărul este că o dată cu apropierea de “momentul decisiv”, devine un lait-motiv al existenței tale iar răspunsul este din ce în ce mai dificil ...
Ioan-Aurel Pop
reteta de cultura

Nu se știe în detaliu prin ce mecanisme ale minții ne atrage trecutul, dar fenomenul este incontestabil, chiar dacă unii dintre noi detestă (sau afirmă că detestă) acest lucru. O explicație generală există și este arhicunoscută: istoria reprezintă viața oamenilor trăitori în trecut, iar viața este esența „trestiei gânditoare” numite om. Cum să nu fim atrași de viață, adică de noi înșine, de soarta noastră ...