Gala Farmacistilor
„Arta este muncă şi, ca orice muncă, presupune un intelect bine instruit” - Hariclea Darclee



Data: 30/08/2016
reteta de cultura

Peste tot în lume, Haricleea Darclee născuse pasiune: francezii, spaniolii, cu nimic mai puţin însufleţiţi decât bucureştenii , milanezii, florentinii, napoletanii sau portughezii, o socoteau "zeiţa frumosului, a adevarului şi idealului". Ca talent scenic, critica o situa la înălţimea unor tragediene ca Sarah Bernhardt sau Eleonora Duse.

Mirela RĂDULESCU

     Nascuta intr-o luna solara, in iunie, Haricleea a sosit pe lume nu in casa ei, ci la drum, in Braila, unde parintii plecasera sa vanda grane. Parintii sai nu avusesera noroc de copii, iat tatal sau, nu a primit-o pe lume prea multumit. Si-ar fi dorit un baiat, care sa ii duca numele mai departe. Inalt si distins, cu aer de britanic, Ion Haricli isi purtase sotia la Pesta si Viena, o imbracase la case mari de moda, i-a cumparat pian si ii comandase Mariei, nascuta Aslan, carti de Balzac, Flaubert Lamartine si Hugo.
     Haricleea a crescut repede si in acea “moda” a vremurilor, in copilarie isi vedea parintii destul de rar. Cu certitudine insa, mesele apartineau familiei reunite. La vremea adolescentei, dusa de tatal sau la Opera Mare, Haricleea s-a indragostit iremediabil de bellcanto! Urmeaza scoala la Viena, apoi intoarsa in tara, isi doreste sa ia lectii de canto. Tatal sau i-a ascultat amuzat si indulgent dorinta, pe care o aproba, ca pe un moft. Dar Haricleea, avea sa devina una dintre cele mai mari soprano ale lumii, iar Darclee devine un nume atat de sonor in lumea Operei.
Este preferata marilor compozitori, Verdi, Puccini, Gounod, Leoncavallo, este indragita si adulate de public, in asa masura incat, in 1985, dupa un spectacol cu Manon, la teatrul Liceo din Barcelona, admiratorii si-au asternut mantilele pe trotuar, iar Darclee a strabatut cateva sute de metri pana la hotelul sau, pasind pe valuri de matase. Peste tot in lume, Haricleea Darclee nascuse pasiune: “ in Franta, Michelet afirmase ca “daca femeia este duminica barbatului, Darclee este cu siguranta duminica teatrului de opera. Un ziar`portughez pretindea ca ea este o cantareata hors ligne, asadar cee ace insemna ca ea nu suferea nici o comparative cu vreo alta artista lirica in viata. Spaniolii, cu nimic maiputin insufletiti decat bucurestenii, milanezii, florentinii, napoltanii sau portughezii, o socoteau “zeita frumosului, a adevarului si idealului”. Ca talent scenic, critica o situa la inaltimea unor tragedieneca Sarah Bernhardt sau Eleonora Duse. Dup ace Verdi ii incredintase rolurile Violetie si Desdemonei, fiind extrem de fericit pentru aceasta, vine randul ca Puccini sa o aleaga pe Darclee pentru rolul Floriei Tosca.
Trecuse multa vreme de cand, Puccini se lupta pentru drepturile de autor pentru libretul scris de Giuseppe Illica, scris dupa piesa dramaturgului francez si cedat`compozitorului Franchetti, cand, in primavera`anului 1897, primeste o telegram de la Illica: “Tosca iti apartine. Franchetti renunta-Sardou se bucura…” Puccini era multumit de toti artistii lirici pe care ii alesese pentru rolurrile barbatesti: baritonul Eugenio Giraldoni in rolul Scarpia, minunatul tenor Emilio de Marchi in rolul lui Cavaradossi, Ruggiero Galli in rolul Angeltti, dar`Haricleea Darclee, in rolul Floriei Tosca, il entuziasma!
     “Scumpa doamna Darclee, puternica mea dorinta de a se reprezenta Tosca – dupa Roma – si la Scala e pec ale de realizare daca anumite dificultati de ordin financiar` se vor aplana. O mare artist ape care o cunosc si cu atat mai mult dumneavoastra – ar trebui sa ajunga la o intelegere cu directia Scalei. Oare va fi posibil? De`aceasta depinde si este conditionata prezentarea operei mele in acest teatru. Daca rindurile mele vor avea ecou in sufletul dumneavoastra, va rog sa ma instiintati si v ava fi recunoscator Giacomo Puccini care va trimite multe si cordiale salutari”
     Puccini era convins ca Darclee va intrupa ca nici o alta artista a acelor vremuri pe Floria Tosca, insa nu banuia ca, la premiera operei sala, romanca ii va salva opera!
     Hariclea esteinvitata impreuna cu De Marchi, tenorul ce il interpreta pe Cavaradossi , la vila lui Puccini de la Torre del Lago si se face o prima lectura a operei Tosca. Eroina operei era descrisa prin creatia compozitorului ca o femeie ajunsa la maturitate, o maturitate a gandurilor, a trairilor, a artei cantului, cu experienta de viatadar si de scena, Tosca era o diva, cu o vointa imprensionanta, salbatica chiar, si totusi, in fata iubirii, avea si mici slabiciuni, ca orice femeie care iubeste.
     Darclee lecturase atenta celelalte arii, recitativeale lui Scarpia sau Cavaradossii si dinsolo de faptul ca eraupersonaje admirabil construite, care se sustineau din tot cee ace Puciini asezase pe portative in romantele lor, a vazut ca Floria era lasata descoperita pentru public. Din tot ceea ce scrisese Puccini, Floria nu transmitea emotiile si suferinta ei si nu putea sa fie vazuta in toata splendoarea sacrificial ei, puterea de jertfa si de dragoste si nici demnitatea femeii carepoate fi gata sa ii cedeze lu Scarpia in schimbul vietii barbatului iubit. Fara toate acestea, nu putea parea decat o criminal care a ucis doar pentru a se salva pe ea.
Cand sfarsi lectura, Haricleea Darclee ii spuse lui Puccini:
-E minunat maestre. Scarpia si Cavaradossi traiesc din plin; ei nu mai au nevoie de nici un fel de ajutor. Dar Floria Tosca are        inca neaparata nevoie de el.
       -Nu cinta destul? –se intoarse De Marchi spre Darclee.
       -Canta destul, dar nu cant ace trebuie!

Si astfel s-a nascut aria “Vissi d’arte, vissi d’amore”, recitativu sopraneidin actul al doilea, pe care Puccini l-a compus avand inca inminte imaginea romancei pledandpatimasa pentru demnitatea Floriei.
“Inca o stea Romina pe cerul artelor! Ea, cu cit va reusi mai mult, cu atat ne va face cunoscuti mai favorabil la natiunile straine, care ne cunosc putin sir au.” Vasile Alexandri, din scrsoarea catre Papadopol Calimachi, 1888
     In toamna anului 1899 in toate ziarele se anuntase deja data premierei. Existau mari rezerve asupra operei lui Puccini ca fiind o reusita, mai ales pe tema unu subiect de care nici Verdi nu se incumetase sa se atinga. In partea cealalta insa, sustinatorii lui Puccini erau nerabdatori sa vina ziua premierei. 14 ianuarie 1900 – sala teatrului Constanzi era plina pana la ultimul loc. Atmosfera era incarcata. In foaier, admiratorii lui Puccini imparteau carti postale cu cuportretul compozitorului si al Haricleei, in timp ce adversarii lui Puccini susoteau despre o posibila amanare a premierei.
     In sala Mascagni a fost intampinat cu urale de partizanii sai, umpland primele randuri. Apoi, erau criticii de a marile ziare si aristrocratia romana, starnitade atitudinile “iacobine” ale eroilor, deci, deja un public dezaprobator. Daca mai adaugam si ca umblau zvonuri ca se pregatise si un atentat cu bomba, premisele compromiterii acestei premiere erau foarte mari. Spectacolul a inceput prost. Cortina abia ce s-a ridicat, cand a trebut lasata si ridicata mai tarziu la protestele unor intarziati care vociferau pe la usi. Dupa aria tenorului De Marchi, Recondita armonie, odata cu primele aplauze s-au auzit si flueiraturi de la galeria adversa. Si cat de bine cantau toti artistii, emotia nu trecea scena. Publicul nu era entuziasmat. Puccini ingrijorat, spera din culise ca actul doi sa aduca succesul asteptat.
     Dar nici inceputul actului doi nu aducea mai multa caldura. Era aproape de finalul actului doi si publicul era tot rece. Muzica lui Puccini curgea peste public fara sa straneasca emotia si caldura.Si in plina ingrijorare a lui Puccini, Haricleea si-a inceput romanta: Vissi d’arte…
     De la primele masuri gheata incepuse sa se sparga. Publicul fermata si era parte din suferinta Toscai. “Apoi, la ultima fraza, un strigat izbucni din multime, teatrul intreg se ridica in picioare sip rinse sa aplaude frenetic. Din clipa aceea, publicul isi schimba definitive atitudinea fata de noua opera a lui Giacomo Puccini. Darclee, cu marea ei arta vocala si dramatica, care depasea limitele interpretarii, salvase Tosca.
“Marea artista s-a daruit vietii si artei. In tot ce s-a perindat ochilor nostri: documente, ravase si parfumul volatilizat, scris de cerneala decolorata, flori pale si farimitate, in tot ce insemna un tezaur de neasemuit pentru o femeie si o artista, n-a tinut sa staruiasca decat asupra unei mindre marturii: pretutindeni si intotdeauna s-a simtit rominca, a ramas rominca!” Cezar Petrescu
e
Farm. Nicoleta Radu, Vicepreședinte CFR
punctul pe i

In acest context, în lucrarea de față am încercat să prezint, succint, atât profesiile reglementate cât și profesiile liberale (din categoria cărora face parte si profesia noastra) cât și funcțiile și natura juridică a ordinelor rofesionale (pe tabloul cărora este inclus și Colegiul Farmaciștilor, în România post-decembristă).

De asemenea, pentru a demonstra unicitatea Colegiului Farmaciștilor, ca organism profesional, am încercat
...
raport pharma

Îngrijirea sănătății este costisitoare, necesară și importantă in același timp, iar sistemul public ar trebui să se poziționeze corect față de contribuabilul român, în raport cu ce asigură și ce nu asigură. Ce asigură ar trebui să livreze, iar ce nu asigură să nu blocheze.” a declarat Petru CRĂCIUN, director general Cegedim
Conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim estimează că în 2016 volumul medicamentelor eliberate ...
Cultura - Reteta de cultura
STIRI
RAPORT PHARMA
AMFITEATRU