Gala Farmacistilor
Chipăruș, sculptorul român neștiut în țara sa!



Data: 24/03/2017
reteta de cultura

     Nu există articole decât extrem de puține despre el, nu vedem emisiuni despre arta lui, nu avem exponate, aproape că nu se vorbeşte despre statuetele sale, care astăzi au ajuns să fie estimate şi la un milion de euro, și nimeni nu dezbate importanţa lui în rândul marilor sculptori ai curentului “Art Deco”, al cărui părinte este considerat. Pentru români, aproape nu există! Am avut șansa să îl descopăr uitându-mă la niște statuete puse în vânzare de un negustor de antichități. Eram fascinată de câteva siluete feminine, atât de grațioase și elitiste… Am intrat într-un dialog cu negustorul care mi-a spus ca statuetele au semnătură. Așa am aflat numele Chipăruș. Negustorul nu știa nimic mai mult, dar admirația față de acele sculpturi în bronz m-a îndemnat sa caut. Și cătarea mi-a fost răsplătită cu această cunoaștere de care atât de mult m-am bucurat: Dumitru Haralamb Chipăruș!

Mirela RĂDULESCU

     Pe 16 septembrie 1886, la Dorohoi, se năştea Dimitrie Haralamb Chipăruş, sculptor român, considerat pionierul stilului artistic Art Deco. Provenind dintr-o familie aritstocrată, în casa sa vorbindu-se franceza fluent, cu mult prea prea puține informații despre el și familia sa în genere, asupra personalității sale s-a creat o aură de mister.
     Chipăruş părăseşte de foarte tânăr România, plecând să studieze sculptura în Italia, alături de Raffaello Romanelli profesor de arte frumoase. Era anul 1909. Se pare ca artistul a refuzat apoi toată viața sa să se mai întoarcă în România, iar refuzul său pare să fi fost legat de moartea în condiţii suspecte a fratelui său, pentru a cărei dispariţie ar fi fost invocate motive politice.




     Trei ani mai târziu, în anul 1912, pleacă la Paris și își începe studiile la Ecole Nationale Superiéure des Beaux-Arts.      Începe să lucreze cu bronz și fildeș (tehnica criselefantină) și atrage atenția și interesul criticilor asupra sculturilor sale. Noua sa manieră de lucru a condus la dezvoltarea unui nou curent: Art Deco, iar sculptorul român este pionierul care a dezvoltat Art –Deco-ul.
     Baletul rus al lui Serghei Diaghilev, Egiptul antic sau teatrul francez, sunt toate influențe pregnante în munca lui Chipăruș. În anul 1922 a fost descoperit mormântul lui Tutankhamon şi  arta  Egiptului antic ajunsese la modă, iar Dimitri Chipăruș este marcat de acestea, se inspiră și reflectă în munca sa toate noile teme ce îl impresionează. Venind de la cea mai veche tradiție franceză de arte decorative de înaltă calitate, sculpturile lui Dimitri Chipăruș combină eleganţa şi luxul, întruchipând spiritul epocii Art Deco.
     Artistul a murit în 1947, la 61 de ani și este înmormântat în Paris, în cimitirul Bagneux. Până în zilele noastre, Dumitru Haralamb Chipăruş este puţin cunoscut multor români. Nu există articole decât extrem de puține despre el, nu vedem emisiuni despre arta lui, nu avem exponate, aproape că nu se vorbeşte despre statuetele sale, care astăzi au ajuns să fie estimate şi la un milion de euro, și nimeni nu dezbate importanţa lui în rândul marilor sculptori ai curentului “Art Deco”, al cărui părinte este considerat. Pentru români, aproape nu există! Am avut șansa să îl descopăr uitându-mă la niște statuete puse în vânzare de un negustor de antichități. Eram fascinată de câteva siluete feminine, atât de grațioase și elitiste… Am intrat într-un dialog cu negustorul care mi-a spus ca statuetele au semnătură. Așa am aflat numele Chipăruș. Negustorul nu știa nimic mai mult, dar admirația față de acele sculpturi în bronz m-a îndemnat sa caut. Și cătarea mi-a fost răsplătită cu această cunoaștere de care atât de mult m-am bucurat!
     Sculpturile lui Chipăruş, făcute din fildeş, marmură, bronz sau terra-cotta astăzi sunt foarte căutate de iubitorii de artă și foarte bine cotate.
     La începutul anilor 1940, sculpturile sale se vindeau greu, astfel că sculptorul lucrează pentru plăcerea sa. Din pură pasiune. Oricum, după al Doilea Război Mondial situația economică nu era favorabilă dezvoltării artelor, iar după moartea artistului, statuile sale criselefantine (termen care descrie tehnica de combinare a fildeşului cu aur, bronz, lemn, lapis lazuli sau alte materiale) nu au mai fost la fel de căutate, fiind considerate chiar vulgare de generaţia de după cel de-al Doilea Război Mondial.



     În primii ani, Chipăruş a încercat să-şi comercializeze singur statuetele, dar nu a avut prea mult succes. Astfel artistul român vinde drepturile de a le reproduce unor furnizori și mare parte din succesul lui se datorează acestora. Din păcate, nu se ştie cu exactitate care este numărul statuetelor produse de furnizori.
     Dar dacă aceasta era situația la acea vreme, în anii ’70 interesul colecţionarilor pentru opera lui Chipăruş a reapărut, ca din anii ’90, lucrările sale sa fie foarte căutate. Astăzi, o sculptură originală creată de Chipăruş este greu de găsit şi este și foarte scumpă, putând ajunge până la un milion de dolari, iar un fals se vinde cu sume cuprinse între 5 mii şi 15 mii de dolari. Cea mai mare colecție de sculpturi ale lui Chipăruș se afla în Rusia.
Farm. Marian Pana
punctul pe i

Am exercitat profesia de farmacist in doua farmacii de spital, intr-o farmacie comunitara, am fost cadru didactic universitar, am fost antreprenor (chiar de succes) si am activat in diverse pozitii intr-o multinationala. Vreme de multi ani si in activitati legate de domeniul farmaceutic.

Dar am decis sa ma implic in activitatea Colegiului Farmacistilor din Romania. Exact dupa 20 ani de cand am fost ales -atunci- in Consiliul Colegiului Farmacistilor din Bucuresti.

Sunt convins ca sunt mai “copt” acum iar experienta si expertiza acumulata in toti acest ani imi vor fi de folos.
Cand eram tanar am fost surprins sa constat o implicare, mai degraba, slaba in activitatea organismului profesional. Trebuie sa remarc ca implicarea farmacistilor e si mai firava acum ...
raport pharma



Conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim estimează că în perioada iulie 2016 – iunie 2017, volumul medicamentelor eliberate către pacienţi în România a fost de 561,0 milioane cutii, în creştere cu 5,4% ...
Cultura - Reteta de cultura
STIRI
RAPORT PHARMA
AMFITEATRU