Gala Farmacistilor
Afecțiuni consecutive expunerii la lumina soarelui






Data: 23/06/2018
stiinte farmaceutice

Oana Cristina Șeremet, Cristina Elena Zbârcea, Cristina Daniela Marineci, Simona Negreș
Disciplina de Farmacologie și Farmacie clinică, Facultatea de Farmacie, UMF Carol Davila, București



O dată cu venirea sezonului călduros, pe lângă beneficiile expunerii la lumina soarelui apar și o serie de afecțiuni. Dintre acestea printre cele mai frecvente sunt bolile induse de căldură și alergiile solare.

Dintre afecțiunile cauzate de căldură enumerăm epuizarea termică și insolația. Acestea apar atunci când organismul, în urma expunerii sau efectuării de activități fizice la temperaturi ridicate, se supraîncălzește, datorită pierderii capacității de a-și menține temperatura normală.

Epuizarea termică nu este o afecțiune gravă, simptomele dispărând odată cu scăderea temperaturii corpului. Acestea sunt: temperatură > 38ºC, dureri de cap, amețeală, confuzie, transpirație excesivă, piele palidă, crampe musculare, tahicardie, tahipnee, sete intensă. La copii poate apărea și o stare de somnolență (1).

Tratamentul constă în scăderea temperaturii corpului, care se realizează prin:
  • mutarea într-un loc răcoros;
  • întinderea la orizontală și ridicarea picioarelor;
  • aport de lichide;
  • udarea pielii cu un burete sau un spray;
  • se pot aplica comprese reci la nivelul subrațului sau a gâtului (1).
Simptomele ar trebui să dispară în aproximativ 30 minute. Dacă acest lucru nu se întâmplă și simptomele se înrăutățesc, se poate suspecta apariția insolației.

Insolația este o afecțiune cauzată de supraîncălzirea organismului până la 40ºC sau mai mult, fiind de obicei însoțită și de deshidratare. Este una din cele mai periculoase afecțiuni cauzate de căldură, fiind considerată o urgență medicală. Netratată poate duce la afectare cerebrală, cardiacă, renală și musculară. Cu cât tratamentul este întârziat cu atât crește riscul de complicații sau deces (2, 3).
Este de obicei precedată de simptome ale altor afecțiuni datorate expunerii la soare precum: crampe musculare, epuizare și leșin, dar poate apărea și în lipsa acestor semne. Alte simptome ale insolației sunt: durere de cap, amețeală, lipsa transpirației, piele roșie și uscată, slăbiciune musculară, greață și vărsături, tahicardie, tahipnee, confuzie, dezorientare, convulsii și comă (3).

Dacă se suspectează ca o persoană suferă de insolație trebuie apelat serviciul de urgență imediat. Până la sosirea ambulanței trebuie acordat primul ajutor care constă în răcirea temperaturii corpului. Acest lucru se realizează prin:
  • mutarea pacientului la umbră;
  • umezirea pielii cu un burete îmbibat în apă sau cu un furtun;
  • aplicarea de gheață sau prosoape ude pe axile, abdomen și gât, deoarece aceste zone sunt bine vascularizate;
  • introducerea într-o cadă cu apă rece (3).
Factori de risc pentru apariția bolilor induse de căldură sunt:
  • vârstele extreme (copii mai mici de 4 ani și adulți mai mari de 65 ani);
  • sarcina;
  • meserii care presupun lucratul în aer liber;
  • bolile cronice precum cele pulmonare, cardiace, renale, diabet, HTA;
  • obezitatea;
  • alcoolismul;
  • tratamentul cu medicamente precum: antihistaminice, diuretice, sedative, tranchilizante, antidepresive, antipsihotice, stimulante SNC, anticonvulsivante, antihipertensive;
  • consumul de droguri precum cocaina și metamfetamina (3, 4).
Prevenirea acestui tip de afecțiuni se face prin:
  • purtarea de haine largi, ușoare și deschise la culoare;
  • evitarea arsurilor solare, deoarece acestea interferează cu capacitatea organismului de a se răci;
  • aport de lichide crescut;
  • evitarea băuturilor alcoolice;
  • evitarea lăsării unei persoane într-o mașină parcată, în special copii, deoarece temperatura din mașină poate crește cu până la 6,7 ºC în10 min;
  • evitarea activității fizice în mijlocul zile (2, 4).
Alergiile solare reprezintă un grup de afecțiuni caracterizate prin apariția unei erupții cutanate roșiatică și pruriginoasă, la contactul cu lumina soarelui (5).
Există mai multe tipuri de alergie solară, cele mai întâlnite fiind:
  1. erupția polimorfă la lumină,
  2. erupția polimorfă la lumină ereditară,
  3. erupția fotoalergică,
  4. urticaria solară.
Erupția polimorfă la lumină este cea mai răspândită afecțiune datorată expunerii la lumina soarelui, după arsurile solare. Afectează în special femeile, primele simptome apărând în prima parte a vieții de adult. Se manifestă ca o erupție pruriginoasă care poate să apară după expunerea la o lumină solară puternică, timp de câteva ore. Dacă se evită expunerea la soare, erupția se vindecă fără a lăsa cicatrici în aproximativ 2 săptămâni. Dacă se continuă expunerea erupția se va agrava și se va răspândi. Pentru majoritatea persoanelor afectate, erupția apare în fiecare primăvară și reprezintă o problemă pe tot parcursul verii (6).
Uneori expunerea repetată la lumina soarelui poate duce la o așa numită desensibilizare, erupția dispărând în totalitate sau devenind treptat mai puțin severă. Totuși, și în acest caz, în primăvara următoare simptomele revin la intensitate maximă (7).

Tratament
Nu există tratament curativ pentru erupția polimorfă la lumină. Se recomandă folosirea de creme pentru protecție solară, cu un SPF >30 și evitarea expunerii la soare. În cazul erupțiilor severe se pot administra preparate topice cu corticosteroizi, doar pe zonele afectate.
Unele persoane răspund la desensibilizare. Aceasta se poate face în cabinetul medical, prin expunerea primăvara, de 3 ori pe săptămână (4-6 săptămâni) la cantități gradat crescute de lumină UV sau acasă prin expunerea treptată la lumina soarelui. În ambele cazuri procedeul trebuie reluat în fiecare primăvară, deoarece își pierde efectul pe parcursul anotimpului rece (6).

Erupția polimorfă ereditară sau prurigo actinic este o formă de ereditară de erupție polimorfă la lumină, care apare în special la persoanele cu descendență amero-indiană. Simptomele sunt mai intense decât în cazul erupției polimorfe la lumină și apar de obicei în timpul copilăriei și al adolescenței (7).

Erupția fotoalergică este o reacție cutanată, declanșată de expunerea la lumină după:
  • aplicarea pe piele a unei substanțe chimice, ingredient în produse de protecție solară, produse cosmetice, parfumuri,
  • administrarea topică sau sistemică a unui medicament (Tabelul 1),
  • contactul cu anumite plante precum: păstârnacul sălbatic, sunătoarea, limetele. (5, 7, 8).
Reacția cutanată este pruriginoasă, are aspect de eczemă sau dermatită de contact și apare la aproximativ 24-72h după expunerea la soare și substanța declanșatoare. Erupția se poate răspândi și în zonele neexpuse la lumina soarelui (8).

Pe lângă reacțiile fotoalergice, care sunt mediate imun, unele substanțe, în special medicamentele, pot produce și reacții fototoxice, de lezare directă a țesuturilor, în urma expunerii la lumina soarelui (8).
Tabelul 1 – Medicamente care pot produce reacții fotoalergice și/sau fototoxice (7-9).
Antibiotice - tetracicline: doxiciclina
- sulfamide antibacteriene: co-trimoxazol, sulfasalazina
- fluorochinolone: ciprofloxacina, norfloxacina
- azalide: azitromicina
Neuroleptice - fenotiazine: clorpromazina*, flufenazina, olanzapina, trifluoperazina
Diuretice - furosemid, hidroclorotiazida
Antiinflamatoare nesteroidiene - piroxicam*, naproxen, ketoprofen*, celecoxib, ibuprofen
Retinoizi - isotretinoin*, acitretin
Antimicotice - griseofulvina, voriconazol, terbinafina, itraconazol
Antidiabetice - sulfonluree
Hipolipemiante - statine: atorvastatina, fluvastatina, pravastatina, simvastatina
ntiaritmice - amiodarona*
Antianginoase - blocante ale canaleor de calciu: diltiazem
Antihipertensive - enalapril
Antiaritmice - chinidina
Antineoplazice - 5-fluorouracil
Antimalarice - chinina, hidroxiclorochina
Antileproase - dapsona
* Medicamente cu puternic potențial fotosensibilizant


Reacțiile de fotosensibilizare la medicamente pot avea manifestări diferite:
  • reacții asemănătoare arsurilor solare: fluorochinolone, clorpromazină, diuretice tiazidice, amiodaronă, doxiciclină, voriconazol,
  • creșterea fragilității pielii și apariția bășicilor: naproxen, amiodaronă, fluorochinolone, voriconazol,
  • teleangiectazii: blocantele canalelor de calciu,
  • pigmentare albastru-verzuie: amiodaronă (8).
Tratament
O reacție fotosensibilizantă ușoară se vindecă fără tratament sau poate fi tratată ca o arsură solară cu analgezice și creme sau geluri cu efect de răcire. Formele severe necesită administrarea de corticosteroizi, oral sau topic. Antihistaminicele orale nu sunt foarte eficiente pentru diminuarea pruritului (6).
Farmacistul joacă un rol important în consilierea pacienților. Aceștia trebuie avertizați de potențialul fotosensibilizant al acestor medicamente. În cazul în care nu pot evita expunerea la lumina solară sau la ultraviolete, trebuie să folosească produse și îmbrăcăminte cu protecție solară.

Urticaria solară este o formă rară de alergie solară, care afectează în special femeile cu vârsta cuprinsă între 20-40 ani, caracterizată de apariția urticariei pe pielea expusă la soare (7, 10).
Tratament
La fel ca și în cazul celorlalte tipuri de alergii solare, trebuie evitată expunerea la lumina soarelui și folosirea de creme cu factor de protecție ridicat. Pentru diminuarea pruritului se pot administra oral, antihistaminice. În cazurile grave se recomandă administrarea sistemică de corticosteroizi (10).

Este important ca farmacistul să aibă un rol activ în educarea pacientului cu privire la efectele nedorite care pot apărea atunci când ne expunem la lumina soarelui și la căldură, precum și măsurile care pot fi luate pentru a diminua apariția acestora.

Bibliografie:
  1. National Health Services. Heat exhaustion and heatstroke. Revizuit ianuarie 2018. Disponibil on-line: https://www.nhs.uk/conditions/heat-exhaustion-heatstroke/, accesat iunie 2018
  2. Mayo Clinic. Heatstroke. Publicat: August 2017. Disponibil on-line la: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heat-stroke/symptoms-causes/syc-20353581, accesat iunie 2018
  3. WebMD. Heat Stroke: Symptoms and Treatment. Revizuit: Septembrie 2016. Disponibil on-line la: https://www.webmd.com/a-to-z-guides/heat-stroke-symptoms-and-treatment#1, accesat iunie 2018
  4. Davis CP. Heat Exhaustion. Revizuit: Mai 2018. Disponibil on-line: https://www.emedicinehealth.com/heat_exhaustion/article_em.htm#facts_and_definition_of_heat_exhaustion, , accesat iunie 2018
  5. Mayo Clinic. Sun allergy. Publicat: Iulie 2015. Disponibil on-line la: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sun-allergy/symptoms-causes/syc-20378077, accesat mai 2018
  6. National Health Service. Polymorphic light eruption. Revizuit: Mai 2018 Disponibil on-line la: https://www.nhs.uk/conditions/polymorphic-light-eruption/, accesat iunie 2018
  7. Harvard Medical School. Sun Allergy (Photosensitivity). Publicat: Ianuarie 2014. Disponibil on-line la: https://www.health.harvard.edu/allergies/sun-allergy-photosensitivity, accesat mai 2018
  8. Webster Care. Drug-Induced Photosensitivity. Publicat: Martie 2015. Disponibil on-line la: http://www.webstercare.com.au/files/Continuing_Education_March_2015.pdf, accesat iunie 2018
  9. Iwona J, Kozłowicz K, Sokołowska A, Kwiatek J. Phototoxic and photoallergic reactions after cosmetics. Arch Physiother Glob Res 2014; 18 (3): 21-22
  10. British Association of Dermatologists. Solar urticaria. Revizuit: Iunie 2016. Disponibil on-line: http://www.bad.org.uk/shared/get-file.ashx?id=129&itemtype=document, accesat iunie 2018
Marian Pană
cogito

Pentru o înțelegere cuprinzătoare și exactă a problematicii medicamentului trebuie citit și articolul “Din ce trăiește farmacia comunitară“.

Au fost aprobate -între timp- mai multe ordine privind prețurile medicamentelor dar toate se referă la completarea si actualizarea Ordinulului MS 368/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 215 din 28 martie 2017.

Să vedem care este structura actuală a acestui Ordin -MS 368/2017-: pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman ...
Conf. Dr. Luminiţa Agoroaei
Facultatea de Farmacie
Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Grigore T. Popa” Iaşi
oameni pe care ii pretuim

Ziua de 7 aprilie 2018 marchează împlinirea a două decenii de la plecarea în eternitate a Profesorului Doctor Docent Marţian Cotrău. Un ceas comemorativ în care se cuvin pioase aduceri aminte despre cel care a marcat şi inspirat generaţii de farmacişti.

Marţian Cotrău s-a născut la 31 august 1923, într-o familie de ţărani din satul Fiziş, judeţul Bihor, de la care, cum avea să mărturisească, a deprins de mic noţiunea de cinste şi de muncă temeinică ...