Rezumat

În ceea ce privește sănătatea și calitatea vieții femeilor, actualele programe naționale de sănătate au ca focus principal sănătatea femeilor din grupele de vârstă reproductivă. Optimizarea stării de bine a doamnelor aflate în perioada de tranziție la menopauză și a strategiilor de menținere a sănătății postreproductive sunt din ce în ce mai arzătoare.

Cuvinte cheie: problemă de sănătate publică, perimenopauza, menopauza, postmenopauza, calitatea vieții feminine

Abstract

Regarding women's health and quality of life, the current national health programs have as their main focus the health of women in the reproductive age groups. Optimizing the well-being of women in the menopausal transition and postreproductive health maintenance strategies are increasingly needed.

Key words: public health issue, perimenopause, menopause, postmenopause, quality of women life

Perioada de tranziție la menopauză reprezintă o importantă problemă de sănătate publică datorită mai multor aspecte demografice (numărul din ce în ce mai mare de femei aflate la menopauză – pentru anul 2030 preconizându-se, la nivel mondial, un număr de 1200 de milioane de doamne aflate în perioada de tranziție), sociologice (speranța de viață în Occident pentru o femeie de 50 de ani este de încă 33 de ani, o femeie de 50 de ani aflată la menopauză fiind încă aptă de muncă), fiziologice (deși menopauza nu este o boală, ea produce o serie de modificări fizice și psihice la nivelul întregului organism), economice (costurile tratamentelor precum și al controalelor periodice nu sunt de neglijat), umane (îmbunătățirea calității vieții).(1) Numărul relativ mare de ani afectați din cauza poverii simptomelor tranziției la menopauză din viața unor doamne și a complicațiilor metabolice se pot adăuga la aspectele ce fac din perioada de tranziție la menopauză o problemă de sănătate publică.

Menopauza, este o stare naturală, care marchează sfârșitul perioadei fertile a femeilor datorată unor modificări fiziologice și hormonale (treptat scade numărul și calitatea ovocitelor, din ce în ce mai puține dintre ele se maturizează, în timp, ovocitele fiind complet epuizate neproducându-se cantități adecvate de estrogen și progesteron).(2)

Statisticile arată că există femei (aproximativ 30% dintre femeile aflate la menopauză), care trec peste etapa de tranziție cu simptome ușoare, fără plângeri considerabile sau chiar nesemnificative.(2) În schimb, marea majoritate a doamnelor aflate la vârta perioadei de schimbare se prezintă la medicii de familie, ginecologi sau endocrinologi acuzând: modificări sau absența menstruației, apariția bufeurilor, a valurilor de căldură, schimbări ale dispoziției, încetinirea metabolismului bazal ceea ce implică creștere în greutate, tulburări de somn, incontinență urinară, uscăciune vaginală, dureri în timpul actului sexual, scăderea libidoului, dureri frecvente de cap, tensiune arterială crescută, dureri articulare și musculare, lipsa de concentrare, tulburări de memorie.

Conform celor mai recente ghiduri internaționale, numeroasele modificări aduse de perioada de tranziție organismului feminin necesită evaluări complexe de către o întreagă echipă de specialiști medicali. După cunoașterea istoricului medical al pacientei, se continuă cu screening-ul fizic, imagistic (densitometrie osoasă, mamografie) și ginecologic. În cazul în care se consideră că este necesar, se continuă cu investigații urologice, psihiatrice pentru o mai bună susținere a sănătății urologice și psihice.(2)

Contrar fricii multor doamne, menopauza, cu toate etapele ei, nu anulează nici feminitatea, nici viața sexuală. Prin îmbunătățirea semnificativă a calității vieții pacientelor pentru a trăi din plin această etapă delicată a vieții lor, echipa de specialiști medicali implicată în reducerea plângerilor care apar în viața lor de zi cu zi, poate recomanda terapii individualizate fiecărei femei în parte de la cele mai puțin severe la altele mai riguroase. În orice situație, un element de bază al tratamentului îl reprezintă recomandările de stil de viață: creșterea activității fizice și o nutriție echilibrată, care să favorizeze starea de bine și menținerea unei greutăți corporale optime.

Chiar dacă menopauza nu este o boală, ci un proces natural, pe lângă simptomele neplăcute, schimbarea vârstei poate fi asociată și cu procese fiziologice nefavorabile: scăderea densității osoase, creșterea incidenței bolilor cardiovasculare, declinul cognitiv și demența. O educție medicală serioasă atât a practicienilor din domeniul sănătății cât și a femeilor și a partenerilor lor de viață despre aspectele medicale ale acestei etape a vieții, despre tratamente și riscuri, prezintă un imens potențial de a ajuta promovarea sănătății feminine, a integrității familiilor și a sănătății publice.

În declarația de poziție despre menținerea sănătății postreproductive, Societatea Europeană de Menopauză și Andropauză (EMAS) prezintă o cale de îngrijire (evaluare, screening, tratament și urmărire/follow-up) tuturor celor implicați în menținerea sănătății femeilor în timpul și după menopauză.(3)

Un sprijin imens pentru femeile aflate în perioada de tranziție la menopauză și în etapa postreproductivă ar consta în discutarea opțiunilor de management și gestionarea nevoilor individuale ale doamnelor de vârstă mijlocie cu furnizorii de asistență medicală primară.

Este absolut necesar ca specialiștii medicali să furnizeze femeilor, care se prezintă în cabinetele medicale, respectiv în farmacii, cu simptome de perimenopauză, informații despre consecințele pe termen lung și scurt ale menopauzei, informații despre contracepția din această etapă a vieții, referințe concrete despre intervențiile farmacologice cu beneficii și riscuri, sfaturi despre stilul de viață (moderarea consumului de alcool, renunțarea la fumat, menținerea unei diete sănătoase, activitatea fizică moderată până la viguroasă).(3)

Creșterea greutății, modificarea distribuției corporale a grăsimilor reprezintă una dintre schimbările semnificative ale etapei de tranziție feminine către menopauză. Studiile efectuate menționează că potențarea simptomelor de menopauză și a tulburărilor metabolice este mai semnificativă în cazul femeilor obeze în comparație cu cele normoponderale. Pentru o îmbunătățire a simptomelor peri- și menopauzei (tulburări de somn, de dispoziție, a bufeurilor) o scădere în greutate este necesară a fi propusă doamnelor.(4)

Societatea Europeană de Menopauză și Andropauză (EMAS) recomandă încurajarea de către furnizorii de asistență medicală primară a consumului de grăsimi mono- și polinesaturate, proteine derivate din pește, plante, păsări de casă, carbohidrați complecsi (fructe, fasole, leguminoase, orez, cereale integrale). În caz de nevoie, aportul de calciu și vitamina D este indicat a fi optimizat.(3)

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține promovarea unui mediu alimentar sănătos și subliniază necesitatea implicării mai multor sectoare și părți interesate, inclusiv guvern, precum și sectorul public și privat. OMS menționează importanța necesătății unei anumite perioade de timp pentru evoluția și modelarea tiparelor alimentare individuale benefice, unei alimentații diversificate, echilibrate și sănătoase. În acest proces complex sunt implicați mai mulți factori sociali și economici (veniturile, prețurile alimentelor, tradițiile culturale și aspectele geografice și de mediu, preferințele și credințele individuale), care interacționează într-o manieră complexă.(5)

Este imperioasă încurajarea femeilor de către furnizorii de asistență medicală primară în efectuarea regulată de activitate fizică. EMAS recomandă exercițiile aerobe de intensitate moderată (cel puțin 150 de minute pe săptămână) sau de intensitate viguroasă (minim 75 de minute pe săptămână). Un beneficiu aparte prezintă activitățile de întărire musculară (minim 2 zile pe săptămână).(3)

În anul 2021, EMAS a elaborat recomandări de consens global în ceea ce privește menopauza la locurile de muncă ale femeilor. Având în vedere că femeile reprezintă o mare parte din forța de muncă globală (statisticile arătând că la nivel mondial, aproximativ jumătate din cele 657 de milioane de femei cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani contribuie la forța de muncă în anii lor de menopauză), recomandările EMAS au ca scop realizarea unui mediu la locul de muncă cât mai benefic etapei de tranziție, menopauzei, îmbunătățirea bunăstării femeilor și a capacității lor de a-și păstra locurile de muncă. În acest fel mai multe femei pot ajunge la vârsta de pensionare, cu un venit și economii satisfăcătoare pentru anii de pensie.(6)

Cu toate că legislația variază la nivel mondial, se cuvine ca angajatorii să asigure sănătatea și siguranța tuturor angajaților lor. EMAS recomandă organizațiilor și angajatorilor să prezinte o abordare pozitivă a menopauzei, prioritizând sănătatea și bunăstarea femeilor din perioada de menopauză. Printre propunerile EMAS pentru angajatori se numără și: accesul femeilor la asistența medicală la locul de muncă, acolo unde este posibil; includerea politicilor de sănătate și bunăstare care susțin menopauza în formarea și dezvoltarea personalului nou și a celui deja existent; oferirea angajatelor de servicii confidențiale de consiliere; instruirea managerilor cu privire la modul de a avea conversații ,,sensibile,, la locul de muncă cu doamnele aflate în perioada de tranziție; evaluarea modului în care munca de noapte, modelele în ture sau alte tipare de lucru pot afecta simptomele menopauzei; evaluarea posibilității de aranjamente flexibile de muncă, inclusiv lucrul de acasă, ori de câte ori este necesar; stabilirea și promovarea de argumente clare în ceea ce privește siguranța locurilor de muncă pentru femeile cu simptome de menopauză; susținerea de politici de toleranță zero față de hărțuirea, stigmatizarea sau discriminarea femeilor cu simptome de menopauză.(6)

Pentru o optimizare cât mai bună a angajamentului, performanței, motivației și implicit a calității vieții întregului personal, EMAS sfătuiește managerii să nu lase menopauza să rămână un subiect tabu la locurile de muncă, mai ales dacă un număr mai mare dintre angajați este atins de subiect. Sunt sugerate: crearea unei culturi deschise, de sprijin în ceea ce privește menopauza; respectarea și acceptarea deciziilor femeilor care nu doresc să discute despre menopauză; flexibilitatea codurilor vestimentare și a uniformelor folosind țesături confortabile din punct de vedere termic; asigurarea accesului la toalete, vestiare curate și private; în cazul doamnelor, care se ocupă cu relațiile cu clienții sau cu publicul, permiterea de pauze pentru a gestiona simptomele menopauzei (ex. bufeurile severe); furnizarea de ventilatoare de birou, de aer condiționat, oferirea accesului la apă potabilă rece.(6)

Există o experiență foarte diversă în privința menopauzei la locul de muncă și, pentru unele femei, simptomele pot avea un impact negativ asupra capacității de muncă. În mod teoretic, simptomele menopauzei durează mai puțin de cinci ani dar unele femei le experimentează mai mult. Profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să recunoască faptul că simptomele menopauzei pot afecta negativ bunăstarea femeilor, calitatea vieții profesionale, capacitatea și dorința lor de a continua să lucreze, ceea ce poate duce la reducerea orelor de muncă sau chiar și la șomaj precum și la un impact negativ asupra securității financiare din etapele următoare ale vieții. EMAS recomandă medicilor de medicina muncii/de intreprindere să ofere angajatelor sfaturi bazate pe dovezi temeinice cu privire la gestionarea medicală a simptomelor menopauzei și a stilului de viață folosind ghiduri naționale și internaționale.(6)

EMAS recomandă angajatelor care se confruntă cu probleme legate de menopauză, ce afectează capacitatea lor de a lucra, să discute cu managerii, supervizorii; să se consulte cu medicul de intreprindere/medicina muncii despre simptome pentru a analiza opțiunile de tratament; să nu ezite a utiliza alte servicii de asistență medicală/consiliere, în funcție de disponibilitate; să participe la programe de educație medicală despre toate aspectele perioadei de tranziție feminină; să facă parte din grupuri informale, de sprijin pentru femeile cu simptome de menopauză.(6)

În vederea unei susțineri cât mai temeinice a menopauzei la locurile de muncă ale femeilor, precum și pentru a optimiza prosperitatea angajatelor și capacitatea lor de a-și păstra locurile de muncă, ar fi binevenit ca organizațiile să-și dezvolte o cultură puternică de susținere a menopauzei ca și politici eficiente de educație despre menopauză în general, a managerilor, supervizorilor, profesioniștilor de medicina muncii și a forței de muncă.(6) Utilitate mare ar avea accesul femeilor la informații bazate pe dovezi științifice corecte, asistență medicală și să-și poată comunica, împărtăși experiențele în grupuri de suport sau evenimente de educație medicală special organizate în acest scop.

Un aspect judicios ar fi acordarea de sprijin financiar, de către organizații, femeilor aflate la menopauză, care să le permită monitorizarea simptomelor.(6)

Simptomele menopauzei pot afecta negativ capacitatea de muncă, iar condițiile de muncă pot afecta simptomele menopauzei, de aceea, protejarea femeilor din câmpul muncii, aflate în perioada de tranziție, este de apreciat, având în vedere afectarea pensiilor, veniturilor, siguranței și a bunăstării lor de mai târziu în viață.

Concluzii

Îmbunătățirea educației medicale, a activității de informare a femeilor de vârstă mijlocie, a asistenței medicale de la evaluare la opțiuni de management, gestionarea nevoilor individuale ale majorității femeilor aflate la menopauză, sprijinirea considerabilă a menopauzei la locurile de muncă, oferă posibilitatea prevenirii sau întârzierii progresului afecțiunilor de sănătate determinate de menopauză, ajutând astfel la promovarea sănătății feminine în etapa de tranziție și în perioada postreproductivă, a integrității familiilor, precum și a sănătății publice.

Bibliografie selectivă:

1. Rozenbaum H. [Why has menopause become a public health problem?]. Therapie. 1998 Jan-Feb;53(1):49-59. PMID: 9773100.
2. Nóra, G. and Tímea, B., 2022. [online] Ne legyen tabu a menopauza!. Available at: <https://rmc.hu/blog/blog/ne-legyen-tabu-a-menopauza>.
3. Armeni, E., Lambrinoudaki, I., Ceausu, I., Depypere, H., Mueck, A., Pérez-López, F., Schouw, Y., Senturk, L., Simoncini, T., Stevenson, J., Stute, P. and Rees, M., 2016. Maintaining postreproductive health: A care pathway from the European Menopause and Andropause Society (EMAS). Maturitas, 89, pp.63-72.
4. Ranjan, P., Chopra, S., Sharma, K., Malhotra, A., Vikram, N. and Kumari, A., 2019. Weight management module for perimenopausal women: A practical guide for gynecologists. Journal of Mid-life Health, 10(4), p.165.
5. Who.int. 2022. Healthy diet. [online] Available at: <https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/healthy-diet>.
6. Rees, M., Bitzer, J., Cano, A., Ceausu, I., Chedraui, P., Durmusoglu, F., Erkkola, R., Geukes, M., Godfrey, A., Goulis, D., Griffiths, A., Hardy, C., Hickey, M., Hirschberg, A., Hunter, M., Kiesel, L., Jack, G., Lopes, P., Mishra, G., Oosterhof, H., Pines, A., Riach, K., Shufelt, C., van Trotsenburg, M., Weiss, R. and Lambrinoudaki, I., 2021. Global consensus recommendations on menopause in the workplace: A European Menopause and Andropause Society (EMAS) position statement. Maturitas, 151, pp.55-62.