Din punctul meu de vedere, chiar dacă anul trecut au apărut modificări legislative importante privind calculul referitor la clawback, consumul (valoric) trimestrial de medicamente este nevoie să fie publicat în continuare pe site-ul CNAS și am văzut ca așa se întâmplă. Ca să pricepem evoluția și tendințele consumului (valoric) de medicamente de pe piața farmaceutică. Aș milita pentru o cât mai mare transparență privind anumite date farmaceutice care să fie publicate pe site ori în raportul anual.

Este nevoie de mai multe date publicate pentru a înțelege cum se cheltuiesc banii asiguraților precum și să poți face conexiunile adecvate.

Fraza de mai jos însoțește tabelele publicate trimestrial:

“Consum medicamente suportate din FNUASS şi Buget MS

(NU este inclusa:

‐ valoarea consumului pentru medicamentele eliberate în trimestrul I 2021 care fac obiectul contractelor cost‐volum/cost‐volum‐rezultat, conform prevederilor legale in vigoare,

‐ valoarea consumului pentru medicamentele eliberate în trimestrul I 2021 care fac obiectul prevederilor Ordinului  Ministrului Sănătății nr. 402/28.03.2018 privind aprobarea listei medicamentelor derivate din sânge uman sau plasmă  umană, cu completările ulterioare),

‐ valoarea consumului pentru medicamentele eliberate în trimestrul I 2021 care fac obiectul prevederilor Ordinului  Ministrului Sănătății nr. 607/22.04.2019 privind aprobarea listei vaccinurilor achiziţionate în cadrul programelor naţionale de sănătate pentru care nu se datorează contribuţii trimestriale calculate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările și completările ulterioare.”

Deci, medicamentele care fac obiectul contractelor cost‐volum/cost‐volum‐rezultat, medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană și vaccinurile nu fac parte din analiza valorică de mai jos referitoare la anul 2021.

Sintetic, tabelul privind consumul (valoric) de medicamente în anul 2021 pe grupe ATC – nivel 1 arată astfel:

site CNAS – date prelucrate de autor

Evident, grupele X, Y nu există.

Sunt două grupe terapeutice: A (ALIMENTARY TRACT AND METABOLISM) și L (ANTINEOPLASTIC AND IMMUNOMODULATING AGENTS) pentru care cheltuim (%) peste 54% (22.10 + 32.31) din bugetul de asigurări de sănatate alocat medicamentelor.

“Sunt destule teme de discutat si vă spicuiesc -doar- două:

• alocare resurse financiare
• eficiența cheltuirii resurselor financiare alocate.”

Tabelul de mai jos l-am construit pe baza datelor existente pe site-ul CNAS privind consumul de medicamente pe grupe ATC (nivel 3) în anul 2021;

Pentru vizualizare tabel click aici.

Evident, grupele X, Y și Fără nu există.

“Studiind acest tabel, putem trage concluzia că am realizat progrese semnificative în ultimii 25 de ani și înțelegi prioritățile adoptate de statul român pentru tratamentul medicamentos al bolilor“, dar mai avem multe de făcut.

Aveți în acest tabel câteva grupe ATC (nivel 3) cu valori financiare anuale importante unde se găsesc o parte din bolile care sunt principalele cauze de deces din țara noastră.

Anul acesta îmi concentrez analiza pe medicamentele din grupa A10 (DRUGS USED IN DIABETES) -ATC nivel 2- grupă terapeutică unde facem eforturi financiare semnificative (CNAS, asigurați etc); în anul 2021 aceste medicamente reprezintă 66.85% în totalul grupei A, respective 14.78% din total (consum valoric de medicamente).

Presupun că resursele financiare alocate pt grupa A10 (DRUGS USED IN DIABETES) vor fi insuficiente în anii următori dacă se mentin tendințele actuale privind numărul de pacienți nou diagnosticați cu această boală.

Sunt in fiecare an zeci de mii de pacienți care se adaugă tratamentului cu medicamente antidiabetice. Numărul de pacienți aflal sub tratament a fost de 1.100.622 în anul 2021 (conform raport anual CNAS). Ceva -la nivel societal- nu facem bine din moment ce -an de an- este nevoie să creștem resursele financiare pentru diabet în bugetul de asigurări de sănătate.

Ce nu facem bine? Prevenția. De exemplu, obezitatea este unul dintre factorii favorizanți ai acestei boli. Nu este nici un secret: mâncăm mult si prost. Boala în sine este deosebit de complexă, iar complicațiile care pot apărea o fac de temut. Pe cale de consecință, ar trebui să investim -de la bugetul public de sănătate- sume considerabile în prevenția acestei boli.

Vă prezint grupele terapeutice (ATC nivel 4) din grupa A10B (BLOOD GLUCOSE LOWERING DRUGS, EXCL. INSULINS) pe care le utilizăm în tratamentul acestei boli:

A10BA Biguanides
A10BB Sulfonylureas
A10BC Sulfonamides (heterocyclic)
A10BD Combinations of oral blood glucose lowering drugs
A10BF Alpha glucosidase inhibitors
A10BG Thiazolidinediones
A10BH Dipeptidyl peptidase 4 (DPP-4) inhibitors
A10BJ Glucagon-like peptide-1 (GLP-1) analogues
A10BK Sodium-glucose co-transporter 2 (SGLT2) inhibitors
A10BX Other blood glucose lowering drugs, excl. insulins

https://www.whocc.no/atc_ddd_index/

De asemenea vă prezint câteva D.C.I.-uri din grupa A10B (BLOOD GLUCOSE LOWERING DRUGS, EXCL. INSULINS) pe care le utilizăm în tratamentul acestei boli:

• metforminum, supranumită și “pâinea diabeticului“
• glibenclamidum
• acarbosum
• sitagliptinum
• saxagliptinum
• vildagliptinum
• exenatium
• dulaglutidum
• semaglutidum
• dapaglifozinum
• repaglidinum.

“Toate DCI-urile menționate mai sus și mai jos fac parte din H.G. Nr. 720 / 2008: pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate”.

Într-un articol viitor, o să fac alte analize astfel încât să înțelegem lumea complexă și complicată a medicamentului.

Va doresc sănătate!