Am lucrat pe modelul articolului de anul trecut. Am făcut modificările și adăugările pe care le-am perceput ca fiind importante. Evident, mă interesează în mod deosebit cifrele și situațiile legate de medicamente si farmacii.

Articolul de față face referire la datele publicate în raportul anual al CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) aferent anului 2025. Nu am avut mult de elaborat întrucât seamănă cu raportul anual anterior. Lucruri bune și mai puțin bune înțelegând prin aceasta neprezentarea unor date farmaceutice absolut necesare și nedefalcarea adecvată a unor cheltuieli. Fără transparența adecvată la cheltuieli este dificil să înțelegi dacă se cheltuiesc în modul cel mai eficient posibil banii din contribuțiile asiguratilor.

Dintr-un articol anterior, pe aceeași temă: „Probabil sunt unul dintre puținii cetățeni care este interesat sa citească aceste rapoarte anuale. Mă interesează cum se folosește contribuția noastră la asigurările de sănătate (CASS), deci cum sunt cheltuiți banii asiguraților. În primul rând mă interesează cum este asigurată finanțarea medicamentelor”.

Din Cuvânt Înainte al raportului, vă redau câteva pasaje:

„Dacă ar fi să descriem foarte succint anul 2025 din perspectiva responsabilității gestionării sistemului de asigurări sociale de sănătate, acesta poate fi definit ca anul măsurilor necesare menite să corecteze dezechilibre acumulate în timp, chiar dacă unele dintre acestea au fost percepute drept dificile de către anumite categorii populaționale.

Unul dintre cele mai evidente dezechilibre care a necesitat corecție a fost cel dintre numărul asiguraților plătitori de contribuții și cel al persoanelor scutite de la plată. Sustenabilitatea unui sistem contributiv are la bază echilibrul dintre numărul contribuabililor și cel al beneficiarilor de servicii medicale, însă, la finalul anului 2024, sistemul a ajuns într-o situație în care aproximativ 6,3 milioane de asigurați contribuiau, în timp ce peste 10 milioane beneficiau de servicii medicale în baza unor scutiri. În același timp, alte mecanisme, precum plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, au generat presiuni suplimentare asupra sustenabilității financiare.

Măsurile adoptate în acest an își vor produce pe deplin efectele în perioada următoare. Dincolo de datele statistice, esențial rămâne obiectivul fundamental al sistemului: asigurarea accesului echitabil la servicii medicale de calitate pentru toți asigurații.

Anul 2025 marchează nu doar un moment de ajustare, ci o bornă a unui nou început – începutul unei reforme necesare a sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Dincolo de cifre și măsuri, rămâne esențial obiectivul fundamental: construirea unui sistem mai echilibrat, mai predictibil, mai eficient și mai aproape de nevoile reale ale oamenilor.”.

Un pas corect îl reprezintă creșterea numărului de contributori. Ar fi de dorit ca pentru categoriile care rămân in continuare exceptate (de ex. copii) să fie transferată suma de bani care acoperă o contribuție minimă (probabil, CASS la salariul minim brut pe anul respectiv) pentru fiecare persoană exceptată.

Dacă te uiți cu atentie la cifrele din tabelul de mai jos și le interpretezi corect realizezi că asistența medicală spitalicească (servicii medicale în unități cu paturi) reprezintă prea mult din cheltuielile FNUASS (fondul național unic de asigurări sociale de sănătate) în anii 1999-2025.

CNAS -rapoarte anuale și site

Cifra de 17.121.451 lei din anul 2025 constituie Titlul VI.Transferuri între unități ale administrației publice ceea ce -conform legii bugetului de stat- este reprezentat de Transferuri din bugetul FNUASS către unitățile sanitare pentru acoperirea creșterilor salariale.

Când te uiți la cifre, esti mulțumit când vezi că începem să ne apropiem de ceea ce trebuie în procente (ținta ar trebui să fie <40%), dar procentul de 41.4% este datorat creșterii încasărilor cauzat de creșterea numărului de contributori. Ar trebui să se întâmple mai repede atingerea țintei, dar este tare greu. Cheltuielile cresc an de an, iar încasările au crescut și ele. Este nevoie să ne punem întrebarea: de ce cresc cheltuielile în acest ritm, an după an?

Este de dorit ca destule proceduri medicale care se fac acum în spital să se realizeze în ambulator. Sunt destule proceduri medicale care se pot face în ambulator și astfel spitalul se poate degreva de anumite activităti si se poate focaliza pe ce știe cel mai bine să facă. Pur și simplu, ne trebuie o politică înțeleaptă astfel încât să creștem cheltuielile în ambulator pentru serviciile medicale, dentare și farmaceutice ca să putem oferi beneficii adecvate asiguraților. Este nevoie să ajungem să fim internați în spital numai dacă problemele de sănătate o impun cu necesitate. Este mai ieftin pentru sistem și mult mai confortabil pentru noi -ca pacienți- să ne rezolvăm problemele de sănătate în ambulator.

Vă reamintesc care sunt sursele de formare (“alimentare”) ale FNUASS (fondul național unic de asigurări sociale de sănătate) si valoarea lor procentuală în ultimii trei ani:

prelucrare autor – raport anual CNAS pe anii: 2023, 2024, 2025

Vă aduc aminte că execuția FNUASS a plecat de la 1.838,6 mld lei (>1.1 mld. Euro) în anul 1999 si a ajuns la 84.377.836 mii lei (> 16.7 mld. Euro) în anul 2025.

Înainte de a trece la medicamente, vă prezint câteva date generale care sunt utile și de interes.

Număr asigurați

Datele sunt din raportul anual al CNAS pentru anul 2025, p. 14-15:

Date medicale

Vă prezint câteva cifre „medicale” din raportul CNAS pentru anul 2025:

DRG = diagnostic related group = sistem de clasificare în grupe de diagnostice

De asemenea, este bine de știut ce se precizează în raport (p. 40-42):

‘’Am gestionat complexitatea menținerii în funcțiune a Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), am pus bazele pentru o transformare digitală fundamentală prin continuarea proiectului PIAS 2.

Stabilitatea PIAS: Am instituționalizat un model de echipe mixte de intervenție (personal contractual/experți CNAS și furnizori de servicii în contract), garantând răspuns rapid la incidente și menținerea disponibilității critice a platformei.

Implementarea contractului de redimensionare și retehnologizare al noului sistem, PIAS 2 prin PNRR, gândit pentru a înlocui actuala platformă, proiectată în tehnologia de la începutul anilor 2000 și aflată în producție din 2008, pentru a aduce noi îmbunătățiri și funcționalități PIAS.

Lansarea proiectului PIAS 2 și consolidarea capacității interne de proiecte ne orientează către un an 2026 focalizat pe implementare și inovație, cu scopul final de a oferi un sprijin tehnologic modern, sigur și centrat pe cetățean pentru sistemul național de sănătate.‘’

Medicamente

Este specificat la p. 27: „În anul 2025 au fost încheiate 2.431 contracte de către CAS cu furnizorii de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, având în structură un număr de 8.130 farmacii și 842 oficine locale de distribuție din mediul rural”.

Citez de la p. 82-83: ”Conform reglementărilor specifice, decontarea facturilor pentru medicamente se efectuează în ordine cronologică, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii acestora, în limita fondurilor aprobate.

Un aspect esențial este monitorizarea strictă a respectării termenelor de plată, având în vedere riscurile asociate întârzierilor. Nerespectarea acestor termene a condus la demararea procedurii de infringement inițiată de Comisia Europeană împotriva României din cauza întârzierilor repetate în decontarea medicamentelor. Astfel, cauza 2024/4004, vizează neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, din care reiese faptul că, reprezentanții Comisiei Europene au constatat că farmaciile nu sunt plătite în termenul legal de 60 de zile, iar România nu a demonstrat că va respecta acest termen pentru facturile viitoare.

Pe 12 februarie 2025, CNAS a primit o notificare din partea reprezentanței UE la Bruxelles cu privire la cazul 2024/4004, prin care se constată încălcarea obligațiilor prevăzute de Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierilor la plată. Comisia Europeană a evidențiat faptul că depășirea termenelor legale de plată a devenit o practică sistematică, ceea ce a determinat intensificarea monitorizării și menținerea procedurii de infringement.

În data de 17 septembrie 2025, la București, a avut loc o reuniune la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene (DG GROW) și ai autorităților RO competente, printre care si CNAS, vizând o serie de aspecte legate de punerea în aplicare a legislației UE în domeniul pieței interne, inclusiv dosare unde România riscă proceduri de infringement sau are întârzieri semnificative în ceea ce privește alinierea cu dreptul UE.

Agenda reuniunii a vizat și procedura de infringement 2024/4004 privind nerespectarea termenului de 60 de zile pentru plata facturilor către farmacii, sesizarea CJUE fiind probabilă dacă nu se remediază rapid situația.

Pentru a evita sancțiuni suplimentare din partea Comisiei Europene și pentru a preveni sincope în aprovizionarea farmaciilor, CNAS a depus eforturi pentru a obține suplimentarea fondurilor în cadrul rectificărilor bugetare. Scopul acestui demers este de a asigura continuitatea eliberării medicamentelor cu și fără contribuție personală pe tot parcursul anului 2025 și de a respecta termenele de plată prevăzute de legislația națională și europeană, prevenind acumularea de datorii restante la sfârșitul anului.

Nerespectarea termenelor de plată pentru medicamente poate duce la continuarea procedurii de infringement inițiată de Comisia Europeană împotriva României, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată.”

Dintr-un articol anterior: “Mă gândesc la termenul de plată din alte țări si realizez -cu tristețe- cât de departe suntem. În acest context, sunt probleme majore ca să reușești să asiguri viabilitatea financiară a farmaciei comunitare“.

Plățile efectuate pentru medicamente -p. 74- în anul 2025 au fost:

*PNS = PNSC (programele naționale de sănătate curative)

Cheltuielile cu medicamente reprezintă 30.4%, adică 25.680.825/84.377.836 (mii lei) din total cheltuieli ale CNAS. Este mai mult decât evident că se depun eforturi serioase, dar acest procent nu este sustenabil pe termen mediu și lung. Sunt câteva soluții de aplicat, dar nu sunt simple.

Medicamente cu cu și fără contribuţie personală

Din medicamentele cu și fără contribuție personală fac parte DCI-urile (cu medicamentele aferente) din sublistele: A, B, C (secțiunile C1 și C3), D și E (secțiunea E1 si secțiunea E2). Tot aici se alocă și plățile pentru DCI-urile aferente medicamentelor: din contractele cost/volum/rezultat (CVR) și anumite medicamente din cost/volum(C/V).

Am compilat ce am găsit în raport (p. 69, p. 71) și a rezultat următorul tabel:

Medicamentele aferente bolilor cronice (cu risc crescut), utilizate în programele naționale de sănătate curative (PNSC)

Aici se găsec medicamentele aferente DCI-urilor din sublista C, sectiunea C2.

Conform celor mentionate în raportul CNAS, la pag. 36: “Numărul total al pacienților care au beneficiat de medicamente și materiale sanitare în cadrul PNS curative a înregistrat o creștere de 6% în anul 2025 (1.812.063 pacienți) față de anul 2024 (1.708.726 pacienți) (Tabel 20).*

Aveți mai jos un tabel care vă prezintă programele naționale de sănătate curative (PNSC) -p. 33- finanțate de CNAS:

Sunt prezentate pe larg: finanțarea, numărul de pacienți precum și alte variabile utile din PNSC-uri (Anexa 2, p. 203-215).

Medicamente CV/CVR (cost-volum/cost-volum-rezultat)

În raportul CNAS (p. 70) se precizează: “Conform art. 10, alin. (2) din Legea nr. 9/2025 privind bugetul de stat pe anul 2025, în anul 2025 se autorizează CNAS să negocieze și să încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat în limita sumei de 6.200.000 mii lei. Prin OUG nr. 50/2025 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025, se autorizează CNAS să negocieze și să încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat în limita sumei de 8.500.000 mii lei.”

În raportul CNAS (p. 28-29) se precizează:

„Utilizarea contractelor cost volum și cost volum rezultat ca instrumente de susținere a creșterii accesibilității bolnavilor la medicamente inovative

În anul 2025, în suma prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 9/2025.-Legea bugetului de stat pe anul 2025 așa cum aceasta a fost modificată prin OUG nr. 50/2025 în limita căreia CNAS a fost autorizată să negocieze și să încheie contracte cost volum/cost volum rezultat, au fost negociate și încheiate 136 contracte cost-volum/cost-volum-rezultat (din care urmare a reluării procesului de negociere - 82 contracte cost-volum și 3 contracte cost-volum-rezultat, respectiv 51 contracte cost-volum pe negociere de novo)

De medicamentele ce fac obiectul celor 82 contracte cost-volum și 3 contracte cost-volum-rezultat pentru care în anul 2025 s-a reluat procesul de negociere în vederea derulării acestora pe perioada 2025-2026 pot beneficia de tratament un număr de 2.742.729 pacienți eligibili comunicați de Comisiile de specialitate relevante ale MS.

În anul 2025 numărul pacienților care au beneficiat de medicamentele inovative ce fac obiectul contractelor cost-volum / cost-volum-rezultat aflate în derulare în această perioadă a fost de 623.646 persoane, în creștere cu 7,92% față de numărul beneficiarilor din anul 2024.”

Plățile pentru medicamentele CV/CVR se regăsesc în raportul CNAS (p. 71).

De asemenea, sustin de câțiva ani, că este nevoie -neapărat- să fie prezentat un tabel (valori absolute) în rapoartele CNAS din anii următori astfel încât să înțelegem cum putem interpreta politica de compensare a medicamentelor:

Datele sunt prezentate anual in procente, dar în anul 2019 n-au fost incluse datele (numărul de prescripții medicale) astfel încât nu poți să realizezi anumite analize de impact (nu ai o bază continuă de raportare).

Stim că s-au prescris ”peste 72 milioane de prescripții medicale” (p. 125) de către medici, dar avem nevoie de valori absolute conform celor specificate în tabelul de mai sus.

Este absolut necesar să avem mai multe date despre medicamente în rapoartele CNAS.

Dacă nu cuantificăm rezultatele, nu realizăm nimic. Daca mâine, printr-o minune, s-ar adăuga 10 miliarde Euro la veniturile CNAS, sunt sigur că banii se vor cheltui, dar nu vom înregistra o evoluție favorabilă în sănătate.

Ar fi extraordinar dacă am lua decizii pe baza datelor (așa cum sunt) pe care le avem.

Nu vom progresa până nu avem date cu granularitatea necesară pe care să le analizăm și să le interpretăm ca să putem lua decizii adecvate. N-avem cum!