Florin Mihălțan
UMF. C. Davila București

Vorbim permanent indiferent de specialitate și de bolile cu care se ocupă de un factor de risc comun care se cheamă fumatul.Vorbim de prevenție în acest domeniu adesea cu o nonșalanță dezarmantă. Tabagismul,o dependență pentru unii , o boală pentru pneumologi a prins în mrejele sale 27% din masa populațională românească. O fi puțin o fi mult?Dacă ne uităm la cifrele derivate din această prevalență raportată în 2011(1) și estimate în alte studii ulterioare constatăm că cifrele și consecințele acestui factor de risc major sunt motive serioase de îngrijorare. Astfel 14.6% din studenți , 16.4% din băieți și 12.5% din fete folosesc în mod curent produse de tutun; 8.6% din studenți, 9.8% din băieți și, 7.3% din fete sunt fumători de țigări convenționale ,3.1% din studenți, 3.8% din băieți și 2.3% din fete consumă tutun încălzit, iar 28.0% au încercat o țigară cel puțin cu 10 ani în urmă (2). Dacă s-ar fi implementat în întregime măsurile proiectate în Frame Work Convention of Tobacco Control(FCTC) (3) s-ar fi redus prevalența (4) cu 20,8% prin creșterea taxării țigărilor de la nivelul actual la 75% , cu 5,9% prin interdicția reclamei directe sau indirecte , cu 3,7% prin campanii susținute în mass media, cu 3,2% prin aplicarea strictă a legii fără fumat în spații sociale sau de socializare, cu 3% prin avertismentele mari inserate pe pachete, cu 2,5% dacă s-ar fi introdus publicitatea politicilor de consiliere a fumătorilor.Pentru România un calcul făcut de „Romanian Athenaeum’ by Fusion of Horizons” pe baza acestor evaluări arată că o absență a unor politici coerente, legate prevăd un număr de 2,1 milioane de decese premature din cei 4,3 milioane de fumători existenți la nivelul anului 2016. Analizate toate aceste progrese făcute de România în ultimii 2 ani după introducerea în forță a legislației antifumat în 2016 cu viză directă de protecție a fumătorilor pasivi demonstrează că multe din măsurile recomandate de FCTC nu au fost aplicate coerent și constant. Când spun asta mă gândesc că aplicarea și respectarea legii este departe de a fi urmărită corespunzător de către factorii îndrituiți pentru acest control regulat. Multe terase își închid spațiile până la venirea controlului, proprietari de restaurante plătesc amenzile după care păstrează obiceiurile vechi. La capitolul taxare a țigărilor deși de la 1 ianuarie 2019 prețul țigărilor convenționale a crescut, el este departe de cel pe care îl au în alte țări din Uniunea Europeană și nu numai. După cum se vede din politicile FCTC este măsura cu cel mai mare impact asupra prevalenței fumatului și debutului fumatului la tineri.Dacă privim la modul în care se desfășoară programul STOP Fumat constatăm că el a pierdut din viteză prin lipsă de prescriptori , de cursuri de formare ,prin lipsă de fonduri iar faptul că taxa pe viciu nu se va mai duce la Ministerul Sănătății este o altă pierdere pentru că din această taxă se făcea și bugetul pentru cabinetele de consiliere a fumătorilor.La capitolul pictograme , au fost mărite suprafețele alocate pe pachetele de țigări conform indicațiilor din UE dar alte țări au făcut deja pasul spre pachetul generic , lucru despre care guvernanții actuali, parlamentarii noștri nu vor să audă deocamdată. Cel mai îngrijorător însă pentru viitorul țării noastre mi se pare noua strategie a industriei tutunului.Există pe plan mondial dar și românesc o similitudine de acțiuni. Astfel se înființează fundații,ONG –uri, companii intermediare , cu sponsorizări importante de la industria tutunului,care încearcă să convingă prin întâniri cu autoritățile, mass media și cu publicul cât de puțin nocive sunt produsele de tutun încălzit sau țigările electronice.

Există o reclamă agresivă care s-a răspândit peste tot , cu reclame neîngrădite în reviste, jurnale, pe stradă și la evenimente de VIP uri sponsorizate . O altă îngrijorare o stârnește modul în care încearcă companiile transnaționale de tutun să scindeze lumea medicală, punând față în față medici , unii sigur lucrând pentru industria tutunului, publicând articole științifice larg sponsorizate de industria tutunului.E o revenire în urmă cu 30-40 de ani când aceiași strategie dar de data aceasta pentru țigările convenționale încerca să convingă lumea medicală de lipsa efectelor nocive ale acestora.Se mai încearcă obținerea de avantaje fiscale pentru noile produse,se scriu articole de către ziariști care primesc burse de la industria tutunului și foarte grav se tergiversează introducerea unei extensii în legea actuală pentru protejarea în spațiile închise a fumătorului pasiv și de țigara electronică și de tutunul încălzit.Sunt manevre de eludare a legii actuale și de convingere a consumatorului asupra grijii pe care o poartă industria tutunului pentru sănătatea acestuia. Se pune întrebarea unde ar trebui să fie farmaciștii în această luptă împotriva epidemiei fumat? Farmacistul poate și trebuie să fie primul consilier al unui fumător. Sigur că necesită pentru a da sfaturi avizate cursuri de reactualizare a cunoștințelor dar el poate și poate fi deja un aliat de temut în această luptă. De asemenea îi așteptăm să ni se alăture acțiunii „2035 o generație fără fumat” care încearcă să stopeze recrudescența fumatului la adolescenți. Din toate punctele de vedere însă strategiile de combatere a mesajelor industriei tutunului trebuie recreate, reconfigurate și armele noi se cheamă : unitatea ONG urilor care sunt aliniate în fronturile comune de combatere a acestui flagel, atragerea și convingerea autorităților asupra modului cum pot face economii la buget prin măsuri concertate legislative și financiare care să stopeze creșterea prevalenței fumatului la adolescenți și coordonarea acțiunilor pentru a contabalansa revinderea de către industria tutunului a unei imagini care să convingă fumătorul că el consumă de data aceasta un tutun „sănătos”.

Bibliografie

1. Impactul politicilor de control al tutunului asupra consumului produselor din tutun - Studiu de prevalență a fumatului în România - RAPORT SINTETIC Studiu realizat de TOTEM Communication pentru Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucureşti – 2011
2. GLOBAL YOUTH TOBACCO SURVEY- FACT SHEET ROMANIA 2017
3. WHO Framework Convention on Tobacco Control [website]. Geneva: Convention Secretariat and World Health Organization; 2016 (http://www.who.int/fctc/en/).
4. World Health Organization 2016. All rights reserved. Romania Health impact of tobacco control policies in line with the WHO Framework Convention on Tobacco Control (WHO FCTC).