Încerc să creionez ce prevăd ca posibile tendințe pentru următorii ani în domeniul farmaceutic. Sunt -strict- previziunile mele.

M-am focalizat pe aspectele legislative și financiare referitoare la acest duo indestructibil: farmacist-farmacie. Încep cu aspectele legislative.

1. Farmacist

Mie mi se par clare directiile de acțiune pentru noi. Legislația ne sprijină. Se echilibrează talerele balanței între zonele: comercială și științifică. Mă refer la Ordinul Nr. 2.382 din 4 noiembrie 2021 pentru aprobarea Metodologiei de realizare şi implementare a serviciilor farmaceutice şi a Nomenclatorului de servicii farmaceutice. Acest Ordin e fundamental pentru profesia noastră si va “juca” un rol crucial în viitor (am elaborat un articol separat pe această temă). Presupun că generația de tineri farmaciști va face din acest Ordin si din Ordinele subsecvente aferente fiecărui serviciu farmaceutic piatra de temelie a activității noastre pentru următorii 30 de ani.

În primul rând, este nevoie să cunoaștem prevederile legislative în vigoare (actele legislative le găsiți pe site-ul nostru, sectiunea Legislație).

Legea farmaciei Nr. 266 din 7 noiembrie 2008 precizează:

Art. 2

(1) Farmacia comunitară asigură asistenţa farmaceutică a populaţiei prin următoarele activităţi:

a) vânzarea şi eliberarea la preţul cu amănuntul a medicamentelor care se acordă pe bază de prescripţie medicală;

b) vânzarea şi eliberarea la preţul cu amănuntul, în conformitate cu prevederile legale, a medicamentelor fără prescripţie medicală;

c) prepararea medicamentelor magistrale şi oficinale sau a altor produse de sănătate; d) vânzarea şi eliberarea medicamentelor de uz veterinar;

e) vânzarea de produse cosmetice, produse parafarmaceutice, dispozitive şi aparatură medicală de uz individual şi consumabile pentru acestea, suplimente alimentare şi alimente cu destinaţie specială, plante anodine şi produse pe bază de plante anodine, produse de puericultură, articole destinate întreţinerii igienei personale, echipamente, materiale sau produse destinate protecţiei ori îmbunătăţirii sănătăţii, produse pentru protecţia împotriva bolilor cu transmitere sexuală sau cu acţiune contraceptivă, produse homeopate, produse destinate aromaterapiei, alte produse destinate utilizării în unele stări patologice;

f) informarea şi consilierea pacienţilor privind utilizarea corectă şi raţională a medicamentelor şi întreţinerea stării de sănătate;

g) măsurarea unor parametri biologici, efectuarea de teste în scop de diagnostic şi administrarea de vaccinuri, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.

(6) Farmacia comunitară participă la programe şi campanii de promovare şi ocrotire a sănătăţii populaţiei, în conformitate cu competenţele profesionale ale personalului acesteia.

, iar OMS (Ordinul ministrului sănătații) 75/2010 din 3 februarie 2010 pentru aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică prevede:

Capitolul II

Prevederi generale privind buna practică farmaceutică

Articolul 2

Regulile de bună practică farmaceutică impun următoarele:

a)activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse pentru sănătate, care să aibă calitatea garantată, însoţită de o informare şi o consiliere adecvate pentru pacient;

b)principala preocupare a farmacistului trebuie să fie asigurarea stării de sănătate a pacienţilor, precum şi a populaţiei, în general;

c)farmacistul trebuie să încurajeze o prescriere raţională şi să promoveze utilizarea corespunzătoare a medicamentelor, inclusiv în scopul evitării automedicaţiei;

d)fiecare serviciu furnizat de unitatea farmaceutică trebuie să aibă un scop pertinent pentru bolnav, să fie clar definit, făcut cunoscut în mod eficace părţilor implicate şi acceptat de către acestea;

e)farmaciştii practicieni au obligaţia profesională şi morală de a se asigura că serviciile pe care le furnizează fiecărui pacient sunt de calitate adecvată. Respectarea Regulilor de bună practică farmaceutică reprezintă un mijloc de a îndeplini această obligaţie.

Articolul 3

Pentru îndeplinirea acestor cerinţe:

a)este necesară menţinerea unei relaţii permanente cu ceilalţi profesionişti din sănătate, în special cu medicii. Această relaţie trebuie să fie considerată ca un parteneriat terapeutic ce implică o încredere mutuală în orice are legătură cu tratamentul medicamentos;

b)între farmacişti trebuie să existe relaţii de colegialitate şi nu de concurenţă neloială, fiecare trebuind să încerce prin orice mijloace etice să îmbunătăţească serviciul farmaceutic;

c)farmacistul trebuie să îşi exercite profesia respectând principiile de deontologie profesională, predominant faţă de aspectul comercial;

d)în farmaciile în care lucrează un grup de farmacişti, farmacistul-şef trebuie să îşi assume sarcinile privind definirea, evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciului farmaceutic.

Este de remarcat că prevederile legislative mai sus menționate au drept piatră unghiulară binele pacientului.

De asemenea, LEGEA Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prevede:

Art. 568 - (1) Exercitarea profesiei de farmacist se realizează prin următoarele activităţi: a) prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;

b) fabricarea şi controlul medicamentelor;

c) controlul medicamentelor într-un laborator pentru controlul medicamentelor;

d) depozitarea, conservarea şi distribuirea medicamentelor en gros;

e) aprovizionarea, pregătirea, testarea, stocarea, distribuirea şi administrarea unor medicamente sigure şi eficace, de calitatea corespunzătoare, în farmacii deschise publicului;

f) pregătirea, testarea, stocarea şi administrarea unor medicamente sigure şi eficace, având calitatea corespunzătoare, în spitale;

g) furnizarea de informaţii şi consiliere cu privire la medicamente ca atare, inclusiv cu privire la utilizarea lor corespunzătoare;

h) asistenţă personalizată pacienţilor care îşi administrează singuri medicaţia; i) contribuirea la campanii locale sau naţionale privind sănătatea publică;

j) raportarea reacţiilor adverse ale produselor farmaceutice către autorităţile competente;

k) măsurarea unor parametri biologici, efectuarea de teste în scop de diagnostic şi administrarea de vaccinuri, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să exercite şi alte activităţi profesionale precum:

a) colaborare cu medicul pentru stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;

b) farmacovigilenţă;

c) fabricarea, controlul, depozitarea, conservarea şi distribuţia produselor din plante, suplimentelor nutritive, produselor igieno-cosmetice, dispozitivelor medicale, medicamentelor de uz veterinar, substanţelor farmaceutice active şi auxiliare;

d) analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor;

e) marketing şi management farmaceutic;

f) activităţi didactice sau administraţie sanitară.

(3) În toate activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie, exercitarea acestora efectuându-se cu drept de liberă practică.

Vă reamintesc două definiții din OMS Nr. 444 din 25 martie 2019 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor farmaceutice

Cap. I Definiţii

Art. 1

k) farmacist - persoană care deţine titluri oficiale de calificare şi care este membru al Colegiului Farmaciştilor din România, având drept de liberă practică;

l) farmacist-şef - persoană ce deţine titluri oficiale de calificare şi care este membru al Colegiului Farmaciştilor din România, având drept de liberă practică, care organizează şi coordonează activitatea profesională şi tehnică a unităţii farmaceutice şi o reprezintă în relaţiile cu Ministerul Sănătăţii şi cu alte instituţii şi asociaţii profesionale, iar în cazul farmaciilor cu circuit închis, reprezintă unitatea farmaceutică şi în relaţiile cu celelalte secţii, compartimente şi departamente ale unităţii sanitare în care îşi desfăşoară activitatea;

Așa cum am precizat, prevederile legislative sunt un sprijin din punct de vedere profesional. Depinde numai de noi să le utilizăm inteligent.

Citez din articolul „Farmacistul, în viitor”, postat pe site-ul revistei și care vine ”mânușă” cu serviciile farmaceutice (ele se fac și acum, dar având un cadru legislativ adecvat este mult mai bine pentru profesia noastră):

„Cum văd viitorul profesiei noastre?

În farmacia comunitară focalizarea va fi pe pacient/consumator si nu pe produs. Cunoștințele despre medicamente rămân fundamentale, dar relaționarea cu pacientul/consumatorul va fi -realmente- esențială. Cunoașterea și comunicarea vor fi cheile de boltă ale viitorului profesiei de farmacist. Și ca o subliniere este necesar să aveți pasiune si energie în ceea ce faceți.

Ai o satisfacție extraordinară când pacientul/consumatorul revine in farmacie. Se clădește o relație de încredere reciprocă, iar asta contează cel mai mult.

Consilierea si educarea pacientului/consumatorului vor fi activitățile cu care farmacistul va duce mai departe stindardul profesiei.”

2. Farmacie

Am defalcat astfel ce urmează:

• aspecte legislative
• finanțare medicamente
• tipuri de medicamente:

• „specialty medicines”
• „blockbuster”
• „niche-buster”

• viabilitate farmacie comunitară
• previziuni.

Aspecte legislative

Pentru conformitate, vă prezint anumite precizări din Legea farmaciei (Nr. 266 din 7 noiembrie 2008):

Cap. I Dispoziţii generale

Art. 1 - Asistenţa farmaceutică a populaţiei se asigură, în condiţiile prezentei legi, prin intermediul următoarelor unităţi farmaceutice, în sistem public sau privat:

a) farmacie comunitară, care poate deschide puncte de lucru, denumite în continuare oficine comunitare rurale/sezoniere;

b) farmacie cu circuit închis care poate deschide puncte de lucru, denumite în continuare oficine cu circuit închis;

c) drogherie

și din OMS Nr. 444 din 25 martie 2019 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor farmaceutice

Cap. I Definiţii

Art. 1

e) farmacie comunitară - unitatea farmaceutică de interes public ce asigură asistenţa farmaceutică în ambulatoriu a populaţiei, prin vânzarea şi eliberarea de medicamente şi alte produse prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, precum şi prin furnizarea de servicii farmaceutice, în scopul realizării corecte a tratamentelor cu medicamente sau cu alte produse de sănătate şi al promovării unui mod de viaţă sănătos;

j) farmacie cu circuit închis - unitatea farmaceutică ce asigură asistenţa cu medicamente de uz uman şi dispozitive medicale, aflate în gestiunea unităţii farmaceutice, pentru bolnavii internaţi în unităţi sanitare, în unităţi medicale aflate în structura ministerelor cu reţea sanitară proprie, pentru serviciul de ambulanţă, precum şi pentru ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sănătate şi ambulatoriul unităţilor medicale aflate în structura ministerelor cu reţea sanitară proprie, conform legislaţiei în vigoare;

Finanțare medicamente

După ce am făcut o scurtă trecere legislativă prin acest duo indestructibil: farmacist-farmacie să vedem alte probleme care ne “macină”. Una dintre problemele care ne “macină” se referă la aspectele financiare. Problema financiară are importanță atât pentru societate cât si pentru farmaciști.

Înainte de a face tratamente există prevenția. Eforturile societății sunt limitate în această direcție, iar judecând din punct de vedere financiar suntem la “ani-lumină” față de ceea ce ar trebui să facem. Este nevoie de un adevărat “bombardament“ informațional, direcționat inteligent prin “canalele“ adecvate.

Trecând la tratamente vă prezint tabloul cheltuielilor CNAS de la înființare până-n prezent, tabel preluat de pe site-ul instituției-. Urmăriți evoluția cheltuielilor pentru medicamente.

Evoluția anuală a FNUASS în perioada 1999 - 2022

Ce ne spune acest tabel? Facem eforturi financiare serioase pentru medicamente în ultima perioadă de timp, dar finanțarea acestora rămâne deficitară. Am scris câteva articole pe această temă și am precizat ce cred că ar trebui făcut pentru prevenție precum și pentru finanțarea medicamentelor.

Tipuri de medicamente

Fac o scurtă incursiune în anumite tipuri de medicamente care sunt și vor fi prezente în activitatea noastră profesională.

Specialty medicines – medicamente de specialitate

O să vă vorbesc despre medicamentele care se numesc „specialty medicines” (medicamente de specialitate) în SUA. Sunt medicamente scumpe / extrem de scumpe care tratează boli dificile și complexe cum ar fi: poliartrita reumatoidă, scleroza multiplă, boli rare, anumite tipuri de cancere etc.

Aceste medicamente sunt, în cea mai mare parte, prevăzute în:

• contractele cost-volum
• contractele cost-volum-rezultat
• în sublista C: secțiunile C1 și C2 din lista anexă la H.G. 720/2008.

Este nevoie să fim toti pe aceeași ”lungime de undă” la nivel societal și să definim ce înseamnă pentru România -din punct de vedere al prețului- un medicament scump / extrem de scump precum și ce înseamnă un cost lunar ridicat / extrem de mare pentru o terapie medicamentoasă.

Definiția unui “medicament de specialitate” ¹ continuă să evolueze pe măsură ce portofoliul de medicamente de specialitate avansează si se extinde. Aceste medicamente sunt cel mai bine definite de întreaga gamă de caracteristici ale fiecărui produs și nu numai de costul și calea de administare a acestuia. Un medicament de specialitate are una sau mai multe dintre aceste caracteristici comune:

• Prescris pentru o persoană cu o condiție medicală complexă sau cronică, definită ca o afecțiune fizică, comportamentală sau de dezvoltare care poate să nu aibă niciun tratament cunoscut, este progresivă și/sau debilitantă sau fatală dacă nu este tratată sau este tratată necorespunzător;

• Sunt indicate pentru tratarea bolilor rare sau orfane;
• Necesită educația suplimentară a pacientului, aderență și sprijin în plus față de activitatea tradițională de eliberare;
• Este un medicament care se administrează oral, injectabil, pe cale inhalatorie sau în perfuzie;
• Are un cost lunar ridicat;
• Are condiții speciale de depozitare sau transport, ca de exemplu refrigerare;
• Nu este in stoc la majoritatea farmaciilor comunitare.

Medicament “blockbuster - de mare succes“ versus “niche-buster - de nișă“

Un medicament “blockbuster“ este un medicament extrem de cunoscut care generează vânzări anuale de peste 1 miliard USD pentru compania care îl comercializează. Medicamentele “blockbuster“ sunt de obicei utilizate pentru tratamentul bolilor comune medicale cum ar fi: hipercolesterolemia, diabetul, hipertensiunea arterială, astmul si cancerul ².

Companiile farmaceutice care produc medicamente inovative (originale) se orientează -din ce în ce mai mult- pe descoperirea de medicamente care tratează grupuri populaționale restrânse numeric la care opțiunile terapeutice nu există sau sunt foarte limitate ceea ce înseamnă că dezvoltă / comercializeză medicamente “niche-buster”. Au trecut de la strategia “blockbuster” la strategia “niche-buster” și din cauza presiunilor guvernamentale (de oriunde) privind politica prețului la medicamente. Nu este singura cauză.

Prevăd că aceste medicamente (“niche-buster“) vor reprezenta valoric în jur de 40% din piața farmaceutică românească până-n anul 2030.

Viabilitate farmacie comunitară

Am îndoieli serioase că farmaciile comunitare pot fi viabile financiar în condițiile mai jos precizate.

Sistemul de adaosuri -art.19 prevăzut din OMS 368/2017- vi-l prezint din articolul “Din ce trăiește farmacia comunitară“, postat pe site-ul revistei:

“Adaosul comercial de farmacie pentru medicamentele de uz uman este calculat după cum urmează:

-lei-

Întrucât 90% din toate medicamentele Rx care se eliberează de către farmaciile comunitare au prețul sub 50 lei este evident că farmaciile nu pot rezista economic cu actualul sistem de adaosuri. Este nevoie de valori crescute pentru primele două cote de adaos comercial.”

90% dintre medicamente eliberate aparțin tranșelor I si II al sistemului de adaosuri (0-25,00, peste 25,00-50,00), realizezi ca farmacia comunitara “gâfâie” deci, pe cale de consecință, salariile nete ale farmaciștilor sunt -prea- mici.

Ce ne spun toate datele de mai sus? Majoritatea farmaciilor comunitare va competiționa pe maximum 60% din piața farmaceutică, care este reprezentată de:

• medicamentele care se eliberează cu prescripție medicală (Rx) adresate bolilor “clasice” și/sau cronice si compensate conform sublistelor A, B, C, D
• medicamentele care se eliberează fără prescripție medicală (OTC) adresate afecțiunilor “minore“.

Tratez aspecte profesionale, dar din păcate, trebuie să fac o paranteză privind anumite lucruri exterioare profesiei care te pot da “peste cap“ pentru că am remarcat lovituri din cele mai neașteptate direcții și în acest context am auzit de valorile facturilor la gaze ale unor farmacii comunitare. Oricum, farmaciile GÂFÂIE, dar cu asemenea lovituri, farmacia iese “financiar“ pe minus. Este nevoie să fie acționat până când nu este prea târziu. Dacă nu va fi un sprijin guvernamental (taxare, credite, subvenții etc) o să avem probleme de disponibilitate și accesibilitate la servicii farmaceutice pentru populație în toată țara.

Sunt convins că la spitale se întâmplă la fel, referitor la factura la gaze.

Ca să plătești factura crescută la gaze (utilități, in general) este nevoie să tai din altă parte astfel încât să faci “eforturi” să te încadrezi în bugetul estimat.

Previziuni

Pentru a se realiza cele de mai jos este nevoie ca toti “actorii“ implicați: pacienți, farmaciști, decidenți să meargă în aceeași direcție.

Salariul net al unui farmacist dintr-o farmacie comunitară este -prea- mic (în multe cazuri nici nu ajunge la valoarea salariului mediu net existent la nivel național). Nu este o “fericire“ nici în alte domenii (de ex. farmacia de spital), dar este un pic mai bine.

Prevăd (și-mi doresc) că salariile nete ale farmaciștilor din farmaciile comunitare vor ajunge la niveluri decente până-n anul 2030.

Mă aștept ca salariul net al unui farmacist să nu fie coroborat cu prețurile medicamentelor. Farmacistul va fi remunerat pentru serviciile farmaceutice acordate care îmbunătățesc sănătatea și viața pacienților.

Prevăd că până-n anul 2050 venitul unei farmacii comunitare va veni, in primul rând, din efectuarea de servicii farmaceutice remunerate adecvat și, în al doilea rând, din sistemul de adaosuri.

Viziunea comercială nu va avea “sorți de izbândă“.

Vor fi aproximativ 6,500 farmacii comunitare în anul 2050.

Referințe bibliografice

¹https://www.spcma.org

²https://www.investopedia.com/