Proiecte

1. Școala si educația în viziunea Academiei Române
2. Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare
3. Securitatea și eficiența energetică
4. Siguranța informatică – protecția cibernetică, protecția proprietății intelectuale în proiecte și publicarea electronică
5. Securitatea și siguranță alimentară
6. Economia și calitatea vieții
7. Sănătatea – de la biologia moleculară la medicina personalizată de vârf în România
8. Proiectul European al Dunării. Strategia națională a Dunării
9. Cultura românească între național, localizare în zona proximă și universal – Europa multilingvistă, cultura electronică
10. România – societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are
11. România în era globalizării – spațiu și tradiție de întâlnire a civilizațiilor, de echilibru și moderație
12. Politici financiare și monetare – echilibru și asigurarea unei dezvoltări durabile
13. Instituții publice stabile, respectate și durabile – stabilitatea statului român

Proiect 1
Școala si educația în viziunea Academiei Române
Societatea viitorului va fi orientată tot mai mult spre individ și nevoile sale, care vor fi tot mai complexe și variate, în contextul în care diversitatea, egalitatea de șanse, creativitatea, transparența și flexibilitatea vor reprezenta cele mai importante valori ale viitoarei socități.

VIZIUNEA PENTRU O ROMÂNIE EDUCATĂ – 2038
În anul 2038 se preconizează ca România să fie o țară cu o economie dinamică și competitivă, a cărei capacitate de inovare să fie compatibilă cu societatea bazată pe cunoaștere și care ar putea să fie poziționată între primele zece țări ale Europei, ca economie, educație și nivel de trai.
Obiectivul major al restructurării SNE (sistem național de educație) este ridicarea nivelului de educație al cetățenilor în spiritul respectului pentru muncă, cinstei, corectitudinii, al dragostei pentru semeni, pentru valorile democrației civice, formarea profesioniștilor creativi și inovativi, pentru societatea cunoașterii.
Educația reprezintă o sarcină a întregii societăți, România Educată nu se poate construi altfel decât printr-o participare și implicare publică largă, pornind de la părinți, educatori, dascăli, guvernanți si mediul de afaceri.
......Se propun 8 programe fundamentale,,,,,
1. START BUN ÎN EDUCAȚIE
2. AUTONOMIE ȘI RESPONSABILITATE
3. ÎNVĂȚARE AUTENTICĂ PENTRU TOȚI
4. BUNĂSTARE ȘI STIMĂ DE SINE
5. EXCELENȚĂ ÎN PREDARE / PROFESORI DE CALITATE
6. ȘCOALA ȘI UNIVERSITATEA DESCHISE
7. MINȚI CURIOASE, MINȚI CREATIVE
8. UNIVERSITATEA ȘI SOCIETATEA COGNITIVĂ

POLITICI EDUCAȚIONALE
..... 7 valori necesare pentru sistemul educațional românesc..... Încredere, Flexibilitate, Diversitate, Excelență, Echitate, Transparență, Stare de bine/bunăstare (well-being)

CONCLUZII
Restructurarea și regândirea întregului SNE reprezintă un obiectiv prioritar de importanță strategică și un factor determinant pentru dezvoltarea durabilă a României în următorii 20 de ani.....

Proiect 7
Sănătatea – de la biologia moleculară la medicina personalizată de vârf în România
La nivel global, amenințările majore în domeniul sănătății sunt determinate de îmbătrînirea populației, creșterea poverii bolilor transmisibile și non-transmisibile și de criza economică, toate acestea având un impact major asupra sustenabilității și echității sistemului de sănătate publică. Sănătatea populației este considerată un domeniu “cu impact critic asupra calității vieții și a resurselor publice” și o componentă esențială a creșterii productivității economice și ,implicit, a dezvoltării durabile a economiei românești.

Principalii indicatori de sănătate din România arată însă o tendință vizibilă de îmbătrînire a populației, țara noastră situându-se pe ultimele locuri în lista statelor europene atât ca speranță de viață calculate la naștere, cât și ca speranță medie de viață sănătoasă, cu rate înalte de mortalitate și morbiditate și o rată a natalității în scădere. Sistemul românesc de sănătate este marcat de o infrastructură neactualizată și de alocări financiare insuficiente, inconstante și ineficient utilizate. Finalitatea serviciilor de sănătate nu se regăsește în mod corespunzător în starea de sănătate a populației și în încrederea cetățenilor în calitatea actului medical.

În acest context, pentru a se sincroniza cu restul statelor membre ale UE și pentru a respecta angajamentele asumate la nivel european, strategia pentru sănătate propusă de Academia Română consideră prioritară orientarea către medicina de precizie, cu accent pe: identificare timpurie, prevenție și creșterea predictibilității eficacității terapiei……

Principale obiective pe termen mediu și lung în strategia propusă de Academia Română sunt:
1. Dezvoltarea mai accelerată a sistemului de sănătate comparativ cu cea a restului economiei, pentru recuperarea decalajului față de celelalte state membre UE
2. Politica socială actuală în domeniul sanitar favorabilă accesului deschis la servicii medicale va trebui conservată în sensul solidarității sociale.
3. Prioritizarea domeniilor care pot beneficia de colaborare interdisciplinară și armonizarea cu strategiile naționale, guvernamentale, europene și mondiale în domeniul sănătății.
4. Formarea specialiștilor, evaluarea noilor tehnologii și educarea pacienților pentru o participare activă sunt ținte pentru personalizarea actului medical.

Prin aplicarea fermă și responsabilă a priorităților strategice elaborate la nivel national și armonizarea acestora cu normele și prevederile stabilite pentru statele member la nivel European se preconizează ca România să se apropie de nivelul mediu privind indicatorii de sănătate prevăzuți la nivelul Uniunii Europene.

Proiect 10
România – societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are

CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII

O serie de evoluții sunt așteptate deși nu toate pot fi, însă, conturate cu precizie acum:

• Apariția de noi profesii, multe neprefigurabile acum, bazate pe stăpânirea elementelor noi de cunoaștere
• Transformarea modelor de activități și exploaterea intensivă a cunoștințelor
• Diminuarea rolului instituțiilor și afirmarea participării directe a populației la crearea de elemente de cunoaștere și la determinarea evoluțiilor
• Noi forme de organizare socială fundamentate pe un grad ridicat al cunoașterii........