Până mai deunăzi credeam că toți ne pricepem la politică și la fotbal. De pildă naționala României putea să aibă vreo 20 milioane de selecționeri, iar guvernul României avea la fel de multe de opțiuni pentru funcția de premier. Mai recent mi-am dat seama că ne pricepem toți la medicină, iar majoritatea dintre noi ne pricepem cu preponderență la epidemiologie și virusologie.

Când lucram în farmacie, incredibilă mi se părea și situația în care un pacient intra în farmacie și solicita un anumit medicament (în general un Rx) pe care i-l recomandase vecinul. Iar dacă farmacistul, adică un specialist în domeniul medicamentului, îi acorda consilierea necesară, tot informația primită de la vecin era mai credibilă.

Sau când intra un pacient în farmacie susținând veridicitatea unor informații, argumentul fiind că așa auzise la televizor. De ce costă medicamentul X 5 RON, când la televizor s-a zis că tratamentul este gratuit sau de ce nu i se eliberează medicamentul Y, când la televizor s-a zis că criza medicamentelor s-a încheiat iar medicamentul Y se găsește acum în fiecare farmacie. Lozinca aceea din anii 90’ cum că “Ați mințit poporul cu televizorul” nu a prins niciodată la marea masă a populației. Pentru marea majoritate a populației se pare că ce se spune la televizor sau ce se postează pe Facebook reprezintă adevărul.

Oamenii caută, împărtășesc și primesc informații despre sănătate dintr-o mare varietate de surse, cum ar fi profesioniștii din domeniul sănătății, familia și prietenii, mass-media, materialele educaționale, reclamele și internetul, inclusiv rețelele sociale. Statistic vorbind, un număr tot mai mare de români apelează la resurse online pentru informații medicale și de sănătate în ultimii ani.

În societatea modernă oamenii caută din ce în ce mai mult informații și sfaturi online privind sănătatea lor. Progresul tehnologic a permis accesul ușor la informațiile de sănătate disponibile pe web, dar a crescut posibilitatea de a găsi informații de sănătate greșite sau nefiabile. Prin urmare, problema disponibilității online a datelor medicale false devine o problemă vitală. Prin urmare, Internetul a devenit o sursă importantă de informații și consiliere privind sănătatea, iar informațiile obținute pot avea un efect semnificativ asupra deciziilor și rezultatelor privind sănătatea generală a populației.

Cu toate acestea, cei care caută pe cont propriu informații despre sănătate au la dispoziție o multitudine de surse web sau alte surse care provin de la o varietate de organizații și persoane, care diferă în ceea ce privește calitatea, acuratețea și fiabilitatea. Acest aspect prezintă acestor persoane provocări semnificative în evaluarea și selectarea surselor de utilizat și, mai precis, în evaluarea credibilității acelor surse. În consecință, în căutarea de informații despre sănătate, evaluarea sursei este deosebit de importantă, deoarece informațiile sau sfaturile culese pot avea un efect semnificativ asupra comportamentului și deciziilor legate de sănătate.

Online, găsim atât informațiile de înaltă calitate științifică, cât și cele de calitate scăzută și puține platforme de social media fac diferența între sursele de informații credibile și mai puțin credibile. În consecință, consumatorii trebuie să își emită propriile judecăți cu privire la cât de multă încredere să acorde unei anumite surse și la calitatea informațiilor pe care le partajează. Aceste judecăți sunt influențate de nivelul lor de alfabetizare digitală, nivelul de cultură generală, experiențele anterioare, situațiile personale și convingerile personale.

Rețelele de socializare permit ca dezinformarea să fie diseminată mult mai rapid și mai larg decât oricând. Capacitatea oamenilor de a-și adapta preferințele cu privire la utilizarea unor surse web pentru a vedea informații numai din sursele pe care le selectează ridică îngrijorări cu privire la așa numitele „adevăruri” care ar putea întări credințele existente. Persoanele în vârstă, adolescenții, persoanele cu niveluri de educație și venituri mai scăzute și grupurile defavorizate au mai multe șanse să se confrunte cu provocări legate de alfabetizarea limitată în domeniul sănătății.

Creșterea accesului la informații de sănătate de înaltă calitate în online este o provocare complexă care necesită o cantitate uriașă de resurse și informații; trebuind să țină cont de evoluția continuă a științei și cunoașterii; și de dileme etice semnificative - principala dilemă fiind necesitatea de a proteja libertatea de exprimare și dreptul consumatorilor la autonomie, minimizând în același timp riscul de vătămare din cauza dezinformării. De asemenea, majoritatea utilizatorilor de web nu cunosc termenii medicali și acest lucru ar putea duce la interpretarea greșită a datelor online

Pandemia COVID-19 a demonstrat rezultatele potențial maligne ale acestui aspect al rețelelor de socializare. Dezinformarea despre boală răspândită prin intermediul rețelelor sociale și al altor forumuri online – adesea alimentată de politizarea informațiilor științifice – a afectat considerabil adoptarea măsurilor recomandate de prevenire și control și a scăzut sprijinul pentru politici vitale, cum ar fi vaccinarea.