Gala Farmacistilor
Farmacia cu rafturile goale

Data: 18/11/2019
punctul pe i

Conf.dr. Hancu Gabriel
Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș
Facultatea de Farmacie, Disciplina Chimie farmaceutică


Realitatea este că la ora actuală există o lipsă a unor medicamente pe piața românească și această situația persistă și se acutizează de ceva timp. Iar dacă lanțurile de medicamente având în spate depozite de medicamente mai au acces la unele produse, pentru ca o farmacie independentă să facă rost de anumite medicamente deficitare a devenit o adevărată provocare.

Farmacistul este pus în situația de a nu a avea ce să-i elibereze pacientului, pacientul este pus în situația de a colinda din farmacie în farmacie în căutarea unui anumit medicament, și asta fără să li se ofere nici uneia dintre părți explicații plauzibile. Faptul că s-a ajuns ca pacientul să-și ia tratamentul o lună iar în a doua să riște să nu-l mai găsească este o mare problemă. Și nu trebuie căutați vinovații, ci trebuie găsite soluții.

Motivele sunt multiple și sunt legate de deciziile greșite ale autorităților, cu privire la politicile de prețuri la medicamente. Puterea politică a decis ca în România preţul medicamentelor să fie cel mai mic din 12 țări europene selectate, conform cu salariul şi PIB-ul. S-a implementat publicului larg ideea că scăderea prețului la medicamente facilitează un acces mai facil al populației la tratamentul cu acesta. Însă acest model populist s-a dovedit a fi nesustenabil pe termen lung, ducând la decizia unor producători de a retrage diverse produse de pe piața românească. Pe scurt pentru unii producători a devenit nerentabil să-și vândă produsele în România. Calculele politice nu pot forţa în general mâna unor societăți private, cât timp acestea nu vor să facă pe banii lor protecţia socială respectiv campania electorală la care s-a gândit guvernul.

De asemenea producătorii trebuie să plătească, o taxă de rambursare (taxa clawback) de 25%, care a fost introdusă ca o măsură temporară în 2009, în contextul crizei financiare, dar care continuă să fie aplicată în mod nediscriminatoriu pentru toate medicamentele, în pofida apelurilor părților interesate la reformă, privind introducerea unei taxe clawback reduse/diferențiate pentru producătorii autohtoni.

Majoritatea retragerilor de medicamente din România în utltimii ani au la bază motive comerciale, întrucât prețurile din România, pe baza indicatorilor economici ai țării, sunt prea mici pentru a fi rentabile pentru producători.

Mai există și problema comerțului intracomunitar cu medicamente, cunoscut publicului larg sub denumirea de export și import paralel cu medicamente. Sigur că există reglementări stricte pe baza cărora acest export/import paralel ar trebui să se desfășoare, reglementări ce ar trebui să țină cont de principiul de asigurare a serviciului public și a accesului populației la medicamente. Astfel, niciun medicament nu ar trebui să fie exportat atunci când stocurile din țară sunt insuficiente. Nu știu dacă asta se întâmplă însă, la ce asistăm în jurul nostru se pare că nu.

Comerțul paralel este de fapt comerțul cu medicamente de pe piața din România desfăşurat în alte state ale UE; în general aceste medicamente vor fi comercializate din piețele unde prețul este mic către piețe unde medicamentele sunt mai scumpe. Adică producătorul pune pe piața românească medicamentul cu prețul stabilit de Ministerul Sănătății; dacă acesta este mai mic decât într-o altă țară din UE (și în general este), distribuitorul poate alege să nu îl comercializeze în farmaciile din România ci să-l vândă într-o altă țară din UE, obținând un profit consistent. Este o afacere legală ținând cont de libera circulație a mărfurilor în UE, dar care este discutabilă în ceea ce privește moralitatea ei. Dar banii vorbesc, nu-i așa ? Există țări în UE care au limitat comerțul paralel (importul / exportul) de medicamente, întrucât legislația UE prevede că restricțiile comerciale pot fi justificate din motive de sănătate publică.

Din 2016 Ministerul Sănătății (MS) pune la dispoziția pacienților și personalului medical o platformă pe care se poate sesiza lipsa unui medicament de pe piață (http://medicamentelipsa.ms.ro/). Această platformă ne anunță că MS va evalua în 4 zile situația după sesizare iar în 7 zile de la evaluarea situației ni se vor comunica măsurile pe care autoritățile statului le întreprind pentru rezolvarea situației. De asemenea lunar se va prezenta un sumar al măsurilor întreprinse de autoritățile statului pentru rezolvarea situațiilor notificate. Pe această platformă puteți găsi sesizări peste sesizări privind lipsa unor medicamente de piață, unele sesizări sunt reale altele nu, fiecare poate reclama ce îl trece prin cap. De asemenea stocurile medicamentelor pot fi vizualizate la nivel de țară/regiune/județ pe site-ul Ministerului Sănătății (https://ser.ms.ro).

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a emis în anul 2015 un document cu titlul “Developing a proactive approach to the prevention of medicines shortages due to manufacturing and quality problems” în care sunt menționate preocupările EMA pentru lipsa unor medicamente și cauzele acesteia. În acest raport la nivelul UE se identifică ca fiind principalele cause ale lipsei de medicamente: problemele legate de producția medicamentelor, dependența puternică a industriei farmaceutice de ingrediente importate din țări din afara UE (80% din substanțele active provin din China și India), probleme de gestionare a aprovizionării și retragerile comerciale de către producători a unor produse.

Lipsa unor medicamente de piață este una dintre cele mai complexe probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc. Disponibilitatea este piatra de temelie a accesului la tratament al pacientului, dar mulți alți factori determină, de fapt dacă pacientul ajunge sau nu la medicamentele de care are nevoie. La ora actuală lacunele în sistemul de sănătate și infrastructura deficitară a acestuia împiedică furnizarea de medicamente către milioane de oameni. Accesul depinde, de asemenea, de practicile de achiziții publice, de politicile fiscale și tarifare, de dezvoltarea lanțului de aprovizionare și de puterea și competența autorităților naționale de reglementare a medicamentelor.

Ioan-Aurel Pop
reteta de cultura

Nu se știe în detaliu prin ce mecanisme ale minții ne atrage trecutul, dar fenomenul este incontestabil, chiar dacă unii dintre noi detestă (sau afirmă că detestă) acest lucru. O explicație generală există și este arhicunoscută: istoria reprezintă viața oamenilor trăitori în trecut, iar viața este esența „trestiei gânditoare” numite om. Cum să nu fim atrași de viață, adică de noi înșine, de soarta noastră ...
stiri

The Pharmaceutical Group of the European Union (PGEU) is the European association representing more than 400,000 community pharmacists.
PGEU’s members are the national associations and professional bodies of pharmacists in 31 European countries, including EU Member States, EEA/EFTA members and EU applicant countries ...
univers farmaceutic
Acest site, numele sau si tot materialul inclus este copyright © Colegiul Farmacistilor din Romania (toate drepturile rezervate).
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom