Gala Farmacistilor
Despre finanțarea medicamentelor - continuare

Data: 06/08/2018
cogito

Marian Pană


Pentru înțelegerea acestui material este necesar sa citiți articolul “Despre finanțarea medicamentelor”. Când am elaborat articolul nu existau datele privind execuția bugetară pentru anul 2017.


Iată cum arată finanțarea medicamentelor, în ambulatoriu, între anii 2008-2018:




Sursa: Rapoarte anuale CNAS
  • n.a. = not available
  • nu există incă execuția (=plăți) pe anul 2017”

Observații (la cifrele din tabel -preluate din articolul anterior-):
  • bugetul alocat pentru medicamentele cu și fără contribuție personală este in scădere de 5 (cinci) ani; genericizarea medicamentelor are un rol în scăderea costurilor, dar se alocă sume din ce in ce mai mici pt aceste medicamente
  • prin acest buget se trateaza bolile clasice“: cardiovasculare, gastro-intestinale, pulmonare etc de care suferă milioane de oameni
  • defalcarea între medicamentele cu contribuție personală (sublistele A, B, D) și medicamentele fara contribuție personală (sublista C: secțiunile C1 si C3) era un lucru bun (s-a facut până in anul 2010 și ar fi bine să se revină) deoarece analizele pertinente îți relevă anumite aspecte de care trebuie să ții cont in fundamentarea strategiei si a planificărilor viitoare de finanțare
  • este foarte bine că a crescut -semnificativ- alocarea pt medicamentele pentru bolile cronice (cu risc crescut), utilizate în PNS, adică sublista C, secțiunea C2; (de ex. cancer, diabet, boli rare, transplant, HIV-SIDA etc)

Care este linia bugetară -din bugetul CNAS- utilizată pt plata medicamentelor cost-volum-rezultat și a medicamentelor cost-volum? Înțeleg că sunt credite de angajament, dar nu este o explicatie suficientă.


Suplimentar nu ar fi de dorit să ajungem sa trăim dileme etice de genul: tratăm un număr foarte mare de pacienți cu o sumă mică, respectiv un număr mic de pacienți cu o sumă mare. Oricum se va ridica -în viitor- această problemă care are un potențial explozivimens.


De asemenea trebuie avut in vedere că numărul de pacienti diagnosticați cu boli grave și/sau rare va crește, iar finanțarea pentru medicamentele aferente sublistei C, secțiunea C2 va fi nevoie să fie crescută. Medicamentele viitoare din sublista C, secțiunea C2 vor fi din în ce mai scumpe.


Tendința firmelor inovatoare este sa caute soluții pentru aceste boli care afectează subseturi de populație (plecând de la boli rare -cateva zeci de persoane-, trecând prin neoplasme unde sunt sub tratament aprox. 130.000 de persoane si încheind cu diabetul zaharat -aproape milionul de persoane sub tratament).
Medicamentele cost-volum și cost-volum-rezultat se adreseză tot unor boli grave sau rare precum și unor boli grave, cu mare impact în populație (de ex. hepatita C). Medicamentele dezvoltate de firmele farmaceutice pentru aceste boli sunt/vor fi scumpe sau extrem de scumpe.
Comentarii la tabelul CNAS privind -doar- finanțarea medicamentelor

Denumirea “tabel CNAS” semnifică “Evoluția FNUASS 1999-2018“ (FNUASS = fond national unic de asigurări sociale de sănătate). Tabelul (preluat de pe site-ul CNAS = Casa Națională de Asigurări de Sănătate) este disponibil aici.

Categorie Prevedere 2017 (mil. RON) Execuție 2017 (mil. RON)
Medicamente cu și fără contribuție personală 4906 4257,9
Medicamente pt boli cronice (cu risc crescut), utilizate în PNS 3364 2959,6
După cum vedeti este o scădere -mai mult decât îngrijorătoare- (prevedere bugetară versus execuție bugetară în anul 2017) pentru ambele “tipuri“ de medicamente. De ce? Pentru că ”dă bine” să anunți o prevedere bugetară mai mare decât execuția bugetară.
Ca să fiu riguros -fața de anii trecuti- este o scădere semnificativă la ”categoria” medicamente cu si făra contribuție personală, respectiv o creștere la ”categoria” medicamente pt boli cronice (cu risc crescut), utilizate în PNS (programe naționale de sănătate).


Categorie Prevedere 2018 – Legea Bugetului de Stat (mil. RON) Prevedere 2018 – tabel CNAS (mil. RON)
Medicamente cu și fără contribuție personală 4813 4814,4
Medicamente pt boli cornice (cu risc crescut), utilizate în PNS 3099 3478,7
După cum vedeti cifrele diferă între cele două prevederi bugetare pentru anul 2018. De ce? Nu știu să vă explic.
De ce insist pe aspectele referitoare la finanțarea medicamentelor? Întrucât de la finanțare pornesc multe…..
Militez pentru o sumă de 15 miliarde lei alocată pentru cheltuieli cu medicamente.
Doar pentru cheltuieli cu medicamente. De ce?
  • începem să fim în linia europeană cu valoarea procentuală (%) pentru cheltuieli medicamente/PIB (produs intern brut).
  • arătăm că ne pasă de semenii noștri.
O să auzim că nu sunt bani dar nu reprezintă vreo problemă sa regândim bugetele -în acord cu prioritățile- pentru anii ce urmează. Nu cred pe nimeni care îmi va spune că nu putem să ajungem să cheltuim eficient și inteligent 15% (din PIB) pentru educație si sănătate în anul 2025.
Aveți în incheiere finalul articolului anterior:
În concluzie, este nevoie -într-adevăr- de o gândire prospectivă pentru a putea răspunde adecvat provocărilor complexe si complicate legate de finanțarea medicamentelor.

Conf. univ. dr. farm. Cristina Rais
amfiteatru

Cadrul legislativ privind controlul și desfășurarea activităților de comercializare, distribuție și prestări servicii pentru dispozitivele medicale, tehnologii și dispozitive asistive este reprezentat de Titlul XX din legea 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, în vigoare, [2] și Normele metodologice de aplicare publicate în ordinul ministrului sănătății nr. 566/2020, referitoare la avizarea activităților în domeniul dispozitivelor medicale [1].

În Uniunea Europeană un „dispozitiv medical” este definit ca [3]: „instrument, aparat, mașină, program informatic, implant, reactiv sau alt articol, destinat de către producător a fi utilizat, separat sau în combinație, pentru ființele umane, într-unul sau mai multe dintre scopurile medicale următoare:

diagnosticare, prevenire, monitorizare, prevedere, prognozare, tratament sau ameliorare a unei boli;

...
univers farmaceutic
Acest site, numele sau si tot materialul inclus este copyright © Colegiul Farmacistilor din Romania (toate drepturile rezervate).
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom