Ce-i de făcut?

Data: 18/11/2019
cogito

Marian Pană



Ce ne propunem -ca societate- să facem cu sănătatea?

Trebuie să luăm o DECIZIE: cât alocăm % pentru sănătate din PIB (produs intern brut)? DECIZIE pe care este nevoie s-o respectăm -să nu fim caraghioși ca la educație! Să ne ținem de DECIZIA luată până la îndeplinirea ei. Cu DISCIPLINĂ si PERSEVERENȚĂ.

Factorii decidenți consideră sănătatea o prioritate, dar fără să acorde o finanțare sustenabilă.

Este bine-cunoscută o cugetare profundă: înțelegi bine cum se “comportă” un popor după cum își educă copiii și își îngrijește pacienții.

Aștern pe hârtie câteva idei care ne-ar putea ajuta.

Finanțare sănătate

Ar trebui să ajungem să alocăm pentru sănătate 9% din PIB în anul 2025. Asta ar însemna să avem o viziune îndrăzneață.

Dar nu suntem îndrăzneți și o să ne încadrăm -probabil- în 6% din PIB în anul 2025. Procentele acestea îmi aduc aminte de titlul unei prezentări la care am asistat cu ceva ani în urmă: ”Între real, posibil și ideal”.

Este nevoie să avem o discuție amplă despre:

  • sursele de finanțare a sistemului de sănătate.
  • cine contribuie la asigurările de sănătate -suntem una dintre puținele țări europene unde responsabilitatea nu este împărțită între angajat si angajator-
  • număr contributori; este evident ca aprox. 8 milioane de contributori nu pot sustine 20 milioane de persoane
  • nivelul contribuției pentru asigurări de sănătate: dacă o stabilim >10% ce se va întâmpla cu încasările?

Trebuie elaborate scenarii si după ce facem analize laborioase este de selectat optiunea convenabilă, suportată de buget, suportabilă pentru populație, dar în același timp îndrăzneață. Este nevoie de un semnal care să arate că dorim să facem “ceva” în sănătate.

Încă ceva. Este nevoie de acel “ceva” care să ne “izbească”. Acel “ceva” este -în opinia mea- legat de colectarea veniturilor la bugetul țării. Să ajungem în 10 ani la o colectare de 40% venituri bugetare din PIB. Aș face un departament specializat (pe industrii) -cam 25 persoane cu o remunerație individuală extrem de competititiva (net- câteva mii de euro) cu această unică sarcină: colectarea extra de venituri bugetare. Este vorba de zeci de miliarde de lei care pot fi adăugate la veniturile bugetare anuale. Și evident pe baza veniturilor extra colectate să ne propunem să contribuim prioritar la bugetele educației si sănătății.

Reproiectare cheltuieli alocate pentru medicina primară/secundară/terțiară:

Acum situația cheltuielilor este (în ordine descrecătoare):

  • medicină terțiară – în spital, medici specialiști
  • medicină secundară – în ambulatoriu, medici specialiști
  • medicină primară – în ambulatoriu, medici de familie/medicină generală.

Este adecvat să dezvoltăm (va dura câțiva ani) ambulatoriul cu tot ce înseamnă infrastructura aferentă. Și -în același timp- să dezvoltăm -cu programe bine țintite- resursa umană. Mă aștept la o dezvoltare accelerată a medicinei, în ambulatoriu.

Avem -în desfășurare- o saga care nu se mai termină cu construcția celor trei spitale regionale (Cluj-Napoca, Craiova, Iași) si am asistat recent la o prezentare în care un oficial din Min. Sănătății a făcut vorbire despre operaționalizarea lor în anul 2026. Mi-a plăcut ce am văzut dar -din păcate- erau numai slide-uri!

Dacă devin pacient prefer să fiu tratat în ambulator si -numai dacă este cazul- în spital.

Buget PS (programe sănătate) Publică

Ce cheltuim acum pe prevenție este o glumă! Nici măcar una bună! Doar câteva idei:

  • creștere exponențială a finanțării
  • bombardament informațional: conștientizare-informare-educare prin mass-media (scrisa, audiovizuală, online etc) și prin alte canale de comunicare
  • primul program național ce trebuie lansat: obezitate, cu accent pe obezitatea infantilă (este o tragedie ce se întâmplă în prezent, iar decontul va veni în anii ce urmează).

Buget PS (programe sănătate) Curative

Am realizat progrese semnificative, dar mai e mult de făcut. Este o diferență uriașă de zile de de tratament între anii 1998 și 2018. Din nou doar câteva idei:

  • toti cei aflati în suferință trebuie tratați
  • este nevoie să menținem echilibrul finanțării pentru medicamentele inovative, respectiv medicamentele generice
  • să nu ajungem în situația în care să avem dileme etice (zeci/sute/mii de pacienți tratați cu medicamente cu preturi mari/foarte mari și milioane de pacienți tratați cu medicamente cu preturi mici/foarte mici)
  • creșterea cheltuielilor la medicamente (de ex. "non-communicable diseases": cardiace, diabet, cancer, neurologice) condiționată de existența si operabilitatea Registrelor medicale
  • trebuie să introducem -fără amânare- evaluări economice si să luăm în considerare -în mod serios- conceptul QALY {(quality-adjusted-life-year(s)}.

Este nevoie să asigurăm cresterea finanțării, dar în același timp trebuie elaborate registre medicale ca să avem date pertinente pe care să fundamentăm deciziile. Astfel încât să cheltuim eficient banul “public” și bineînțeles noi toți să fim responsabili.

Date CNAS, MS, ANMDMR

CNAS = Casa Națională de Asigurări de Sănătate
MS = Ministerul Sănătății
ANMDMR = Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România.

Avem multe date farmaceutice strânse de/la instituțille mai sus menționate. Dacă bazele de date nu sunt interoperabile este doar o poveste sa faci analize combinate pertinente. Dacă aceste baze de date nu comunică între ele -pur și simplu- nu poți face analize.

Sunt multe de făcut în privința datelor medicale. Suntem la început de drum.

Întărirea rolului farmacistului și a farmaciei

Spicuiesc doar cîteva idei din alte articole:

  • farmacist = “grănicerul sănătății publice“ (nu-i ideea mea, dar mi-a plăcut tare mult)
  • nu pricep cum MS nu-si ia ca aliati farmaciștii
  • conceptul de “servicii farmaceutice“
  • viabilitatea financiara a farmaciilor, în special a celor din mediul rural (există subvenții de la bugetul de stat în alte țări europene)
  • aș face ceva util pt populație legat de sistemul de compensare, dar numai dacă aș fi sigur că plata medicamentelor compensate se va face conform legii

Case de asigurări de sănătate private

Este clar că este nevoie de multă responsabilitate, dar reprezintă unul dintre modurile de a da drumul la competiție.

Revoluția tehnologică

Invențiile si inovațiile tehnologice au loc într-un ritm năucitor. Are loc o incredibilă revoluție medicală și farmaceutică. Dacă ne pregătim cum se cuvine o să participăm și o să beneficiem de ea.

Să ne facem temele!

P.S. Pentru o bună înțelegere a acestui articol este bine să citiți articolele:

  • “Despre finanțarea sănătații“
  • “Despre finanțarea medicamentelor”
  • ”Despre finanțarea medicamentelor - continuare”.
dr. farm. Marian Pană
amfiteatru

Mă concentrez pe farmacistul de comunitate, respectiv farmacia de comunitate. Nu trebuie să reinventăm roata. Doar sa ne uităm mai la Vest de noi și să înțelegem ce au făcut alții în ultima sută de ani. O să-mi permit să enumăr câteva probleme la care trebuie găsită o rezolvare cât mai rapidă.

...
univers farmaceutic
Acest site, numele sau si tot materialul inclus este copyright © Colegiul Farmacistilor din Romania (toate drepturile rezervate).
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom