Cel mai citit articol pe care l-am scris la revistă este intitulat ”Despre clasificarea medicamentelor” și a fost publicat în anul 2018. Este unul dintre articolele pentru care am muncit -relativ- puțin. La alte articole de specialitate am muncit mult mai mult. Aspectul m-a intrigat până când am înțeles că, de fapt, colegii mei doresc -din când în când- un articol de sinteză. Mă străduiesc mai jos în acest sens.
Pentru început este relevantă o clasificare a medicamentelor:
|
În funcție de: |
Clasificare medicament |
Legislație |
Instituție responsabilă |
|
Prescripție medicală |
Cu/fără |
Legea 95/2006 |
ANMDM |
|
Protecția patentului (pt. medicamentele care se eliberează cu prescripție medicală) |
Inovativ (incl. orfane, imunologice)/generic și Biologic referință/Biosimilar |
Legea 95/2006 OMS 368/2017 |
ANMDM MS |
|
Sublistă |
A, B, C (Secțiunile C1, C2, C3), D |
HG 720/2008 |
Guvern |
|
Finanțare |
CNAS și MS |
Legea bugetului de stat -2021- |
Guvern |
Finanțatorul principal (din punct de vedere valoric) al sănătății este CNAS și de aici pornesc analiza.
Casa Națională de Asigurari de Sănătate (CNAS)
Cele mai multe dintre medicamentele Rx sunt finanțate de CNAS care aplică două clasificări ale medicamentelor:
- prima, pe subliste (conform tabelului de mai jos)
- a doua, care ține cont de finanțarea acestora.
Reiau din articolul ”Despre rapoartele anuale ale CNAS - continuare……”:
M-am gândit că o recapitulare ar fi utilă și aveți spicuiri din HG nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate (HG-ul -versiunea actualizată- este disponibil pe site-ul CFR):
|
Sublista |
Definiție |
|
|
A |
DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 90% din preţul de referinţă |
|
|
B |
DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din preţul de referinţă |
|
|
SUBLISTA C - DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100% |
secțiunea C1 |
DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli în regim de compensare 100% din preţul de referinţă |
|
secțiunea C2 |
DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc |
|
|
secțiunea C3 |
DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, dacă nu realizează venituri, precum şi gravide şi lehuze, în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 100% din preţul de referinţă |
|
|
D |
DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 20% din preţul de referinţă |
|
Cum beneficiem de medicamente? Ori se acoperă 100% din prețul medicamentului ori se aplică valori procentuale din care statul (adică noi, prin contribuțiile la sănătate) acoperă o parte, iar pacienții (adică noi) acoperă diferența (prețul medicamentului - PR):
|
Sublista |
% compensare din PR / PD* |
Preț medicament |
|
A |
90 |
PR + coplată |
|
B |
50 |
PR + coplată |
|
C (secțiunile C1, C3) |
100 |
PR |
|
C (secțiunea C2) |
100 |
PD |
|
D |
20 |
PR + coplată |
*PR = preț de referință
*PD = preț de decontare
Aveți mai jos a doua clasificare cu care lucrează CNAS și aceasta se referă la finanțarea medicamentelor:
|
Definiție CNAS |
Medicamente/Boli |
|
Medicamente cu și fără contribuție personală
|
inovative (care -de regulă- nu mai sunt protejate de patent) + generice, pt boli “clasice (de ex. HTA)“ |
|
Medicamente pt boli cronice (cu risc crecut) utilizate in PNS – programe naționale de sănătate) |
inovative + generice. pt boli complicate (de ex. diabet, cancer, scleroză multiplă, hemofilie, talasemie etc.) |
|
Medicamente cost/volum |
inovative -de regulă- pt boli complicate (in special pentru oncologie), respectiv rare |
|
Medicamente cost-volum-rezultat |
inovative -de regulă- pt boli grave “de impact“ (hepatita virală C) |
A reieșit din raportul CNAS din anul 2018 că:
- medicamentele ce aparțin contractelor CVR au fost finanțate din categoria “medicamente cu și fără contribuție personală”
- medicamentele ce aparțin contractelor CV au fost finanțate din categoria “medicamente pt boli cronice (cu risc crescut) utilizate în programele naționale de sănătate curative”.
Medicamentele din sublistele A și B se adresează -majoritar- pentru boli “clasice {(de ex. HTA)“, alte boli cardiovasculare, boli digestive, afecțiuni neurologice etc}.
Medicamentele din sublista C, secțiunea C1, respectiv secțiunea C2 sunt adresate pentru boli complicate.
Medicamentele din sublista C, secțiunea C3 au legătură cu statusul persoanei.
Medicamentele din sublista D reprezintă un sprijin pentru pacienții cu diagnostice din sfera anumitor afecțiuni -relativ- ”ușoare” la care contribuția “statului (prin CNAS)“ este minimă.
Este bine să vă prezint grupele de boli pentru sublista C, secțiunea C1 pentru care se administrează medicamente cu DCI-urile corespunzătoare:
|
Nr |
Grupe de boli |
Descriere |
|
1 |
G1 |
Insuficienţa cardiacă cronică (clasa III sau IV NYHA) |
|
2 |
G2 |
Bolnavi cu proteze valvulare şi vasculare |
|
3 |
G3 |
Bolnavi cu proceduri intervenţionale percutane, numai după implantarea unei proteze endovasculare (stent) |
|
4 |
G4 |
Hepatite cronice de etiologie virală B, C şi D |
|
5 |
G5 |
Hepatita autoimună |
|
6 |
G6 |
Ciroza biliară primară, colangita sclerozantă primitivă, hepatita cronică şi ciroze de alte etiologii cu colestază |
|
7 |
G7 |
Ciroza hepatică |
|
8 |
G10 |
Leucemii, limfoame, aplazie medulară, gamapatii monoclonale maligne, mieloproliferări cronice şi tumori maligne, sindroame mielodisplazice |
|
9 |
G11 |
Epilepsie |
|
10 |
G12 |
Boala Parkinson |
|
11 |
G13 |
Miastenia gravis |
|
12 |
G14 |
Scleroza multiplă |
|
13 |
G15 |
Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale şi delirante, tulburări afective majore, tulburări psihotice acute şi boli psihice copii, autism, tulburări cu deficit de atenţie/hiperreactivitate) |
|
14 |
G16 |
Demenţe (degenerative, vasculare, mixte) |
|
15 |
G17 |
Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice) |
|
16 |
G18 |
Poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, psoriazis cronic sever şi artrita juvenilă |
|
17 |
G19 |
Spondilita ankilozantă |
|
18 |
G22 |
Boli endocrine şi metabolice (guşă endemică, insuficienţă suprarenală cronică, diabetul insipid, mixedemul adultului, tumori hipofizare cu expansiune supraselară, tumori neuroendocrine şi osteoporoză severă, hipercolesterolemie heterozigotă familială şi nonfamilială, hipofosfatemia X-linkata, tulburări ale ciclului ureic) |
|
19 |
G23 |
Boala Wilson |
|
20 |
G25 |
Boala cronică de rinichi - faza predializă |
|
21 |
G26 |
Boli degenerative ale ochiului (glaucom şi boli maculare) |
|
22 |
G27 |
Pemfigus |
|
23 |
G29 |
Boala Gaucher |
|
24 |
G30 |
Boli venerice (sifilis, gonoree, infecţia cu Chlamidia) |
|
25 |
G31 |
Imunosupresoare selective |
|
26 |
G31 - G31a |
Imunosupresoare selective - Boala cronică inflamatorie intestinală |
|
27 |
G31 - G31b |
Imunosupresoare selective - Poliartrita reumatoidă |
|
28 |
G31 - G31c |
Imunosupresoare selective - Artropatia psoriazică |
|
29 |
G31 - G31d |
Imunosupresoare selective - Spondiloartrita axială |
|
30 |
G31 - G31e |
Imunosupresoare selective - Artrita juvenilă |
|
31 |
G31 - G31f |
Imunosupresoare selective - Psoriazis cronic sever (plăci) |
|
32 |
G31 - G31g |
Imunosupresoare selective - Dermatita atopică |
Fac trecerea la programe naționale de sănătate (PNS).
Ce este un program național de sănătate?
Spicuiri din legea 95/2006 (reforma în domeniul sănătății) pentru programele naționale da sănătate publică {(art. 48 (1), (2) a)} și programele naționale de sănătate curative {(art. 48 (2) b)}:
“Titlul II
Programele naţionale de sănătate
Cap. I Dispoziţii generale
Art. 48
(1) În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
- pachetul programelor naţionale de sănătate - ansamblul de acţiuni multianuale orientate spre principalele domenii de intervenţie ale asistenţei de sănătate publică;……..
(2) Programele naţionale de sănătate se adresează domeniilor de intervenţie în sănătatea publică după cum urmează:
a) programe naţionale de sănătate publică, care au drept scop:
(i) prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile;
(ii) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei;
(iii) promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos;
(iv) monitorizarea factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
v) asigurarea serviciilor de sănătate publică specifice;
(vi) asigurarea tratamentului specific pentru TBC şi HIV/SIDA;
(vii) realizarea procedurilor de transplant de organe, ţesuturi sau celule;
- programe naţionale de sănătate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, altele decât TBC şi HIV/SIDA şi transplant de organe, ţesuturi şi celule, precum şi acordarea de servicii medicale şi servicii conexe pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist, ……...”
Sunt două categorii de PNS, în funcție de finanțator:
- PNS curative (PNSC) cu accent pe tratament, finanțate de CNAS
- PNS publică (PNSP), cu accent pe prevenție, finanțate de Ministerul Sănătății.
Vă prezint tabelul cu PNSC, în care bolile sunt tratate cu medicamente din sublista C, secțiunea C2, conform HG nr. 720/2008:
|
Nr |
PROGRAMELE NAŢIONALE de SĂNĂTATE CURATIVE |
|
P1 |
Programul național de boli transmisibile
|
|
P3 |
Programul naţional de oncologie |
|
P4 |
Programul naţional de boli neurologice Subprogramul de tratament al sclerozei multiple |
|
P5 |
Programul naţional de diabet zaharat |
|
P6 |
Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever P6.1: Hemofilie şi talasemie P6.2: Epidermoliza buloasă P6.3: Hipertensiunea pulmonară P6.4: Mucoviscidoză P6.5: Boli neurologice degenerative/inflamator-imune P6.6: Osteogeneză imperfectă P6.7: Sindrom Prader Willi P6.8: Boala Fabry P6.9: Boala Pompe P6.10: Tirozinemie P6.11: Sepsis sever P6.12: Mucopolizaharidoză tip II (Sindrom Hunter) P6.13: Mucopolizaharidoză tip I (Sindrom Hurler) P6.14: Afibrinogenemie congenitală P6.15: Sindrom de imunodeficienţă primară P6.16: Scleroza sistemică şi ulcere digitale evolutive P6.17: Purpura trombocitopenică imună idiopatică cronică P6.18: Pacienţi adulţi şi copii cu hiperfenilalaninemie diagnosticaţi cu fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4) P6.19: Scleroză tuberoasă P6.20: Fibroza pulmonară idiopatică P6.21: Distrofia musculară Duchenne P6.22: Angioedem ereditar P6.23: Neuropatia optică ereditară Leber P6.24. Amiotrofia spinală musculară P6.25. Boala Castelman P6.26: Mucopolizaharidoza Tip IVA P6.27: Boli rare - medicamente incluse condiţionat P6.28: Limfangioleiomiomatoză P6.29: Lipofuscinoza Ceroidă TIP2 (Deficit de tripeptidil peptidaza - TPP1) |
|
P7 |
Programul naţional de boli endocrine |
|
P9 |
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană P9.1: Transplant medular P9.2: Transplant de cord P9.3: Transplant hepatic P9.4: Transplant renal, transplant combinat de rinichi şi pancreas P9.5: Transplant de celule pancreatice P9.6: Transplant pulmonar P9.7: Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi P9.8: Tratamentul recidivei hepatitei cronice VHB la pacienţii cu transplant hepatic |
|
P10 |
Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică |
|
P11 |
Programul naţional de sănătate mintală Subprogramul tratamentul toxicodependenţelor |
Ministerul Sănătății (MS)
Al doilea finanțator (din punct de vedere valoric) al sănătății este MS.
Programele naționale de sănătate publică (PNSP), finanțate de MS sunt:
|
PROGRAME NAŢIONALE de SĂNĂTATE PUBLICĂ |
|
I. Programul naţional de boli transmisibile, din care: |
|
Programul naţional de vaccinare |
|
Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare |
|
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV |
|
Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei |
|
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei |
|
II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă |
|
III. Programul naţional de securitate transfuzională |
|
IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care: |
|
Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin |
|
Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică |
|
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană |
|
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale |
|
Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer |
|
Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D |
|
Programul naţional de tratament pentru boli rare |
|
Programul naţional de management al registrelor naţionale |
|
V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate |
|
VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului |
După cum observați, sunt 6 direcții mari de acțiune (I-VI).
Trag nădejde că prevenția va fi -cu adevărat- semnificativă, atât ca programe cât și financiar, în anii ce vin (> anul 2025).
Definiții
Am construit tabelul de mai jos pe baza celui existent în articolul “Despre clasificarea medicamentelor”:
|
Articol |
Clasificare |
|
Medicamente care se eliberează cu prescripție medicală (medicamente Rx) |
Inovative (originale) |
|
Inovative - biologice de referință |
|
|
Inovative - orfane |
|
|
Inovative - imunologice |
|
|
Generice |
|
|
Biosimilare |
|
|
Produse care se eliberează fără prescripţie medicală |
Medicamente OTC |
|
Suplimente alimentare |
|
|
Dispozitive medicale |
|
|
Alte produse |
Vă prezint definițiile despre: medicament, supliment alimentar, dispozitiv medical care vă sunt utile în activitatea zilnică:
Legea 95/2006 (privind reforma în domeniul sănătății), Titlul XVIII, Medicamentul, Capitolul I, Delimitări conceptuale:
”Articolul 699
În înţelesul prezentului titlu, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:
medicament:
a) orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om;
sau
b) orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcţiilor fiziologice prin exercitarea unei acţiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical;”
LEGE Nr. 56 din 31 martie 2021 privind suplimentele alimentare:
Articolul 2 a)
“suplimente alimentare - produse alimentare al căror scop este de a completa regimul alimentar şi care reprezintă surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic, singure sau în combinaţie, comercializate sub formă de doză, respectiv în forme de prezentare cum ar fi capsule, comprimate, pilule sau alte forme similare, caşete cu pulbere, fiole de lichid, flacoane cu picurător şi alte forme similare de lichide şi pulberi destinate să fie luate în cantităţi mici, unitare, măsurate;“
HOTĂRÂRE Nr. 54 din 29 ianuarie 2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor medicale:
Articolul 2 (1)
“În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
dispozitiv medical - orice instrument, aparat, echipament, software, material sau alt articol, utilizate separat sau în combinaţie, inclusiv software-ul destinat de către producătorul acestuia a fi utilizat în mod specific pentru diagnosticare şi/sau în scop terapeutic şi necesar funcţionării corespunzătoare a dispozitivului medical, destinat de către producător a fi folosit pentru om în scop de:
a) diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament sau ameliorare a unei afecţiuni;
b) diagnosticare, monitorizare, tratament, ameliorare sau compensare a unei leziuni sau a unui handicap;
c) investigare, înlocuire sau modificare a anatomiei sau a unui proces fiziologic;
d) control al concepţiei,
şi care nu îşi îndeplineşte acţiunea principală pentru care a fost destinat în organismul uman sau asupra acestuia prin mijloace farmacologice, imunologice sau metabolice, dar a cărui funcţionare poate fi asistată prin astfel de mijloace;”
Sper că acest articol sintetic să vă fie util.
...
Mă concentrez pe farmacistul de comunitate, respectiv farmacia de comunitate. Nu trebuie să reinventăm roata. Doar sa ne uităm mai la Vest de noi și să înțelegem ce au făcut alții în ultima sută de ani. O să-mi permit să enumăr câteva probleme la care trebuie găsită o rezolvare cât mai rapidă.
...
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom