Este vorba de ultimele două rapoarte anuale al CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) si anume cel din anul 2018, respectiv din anul 2019.

Probabil sunt unul dintre puținii cetățeni care este interesat sa citească aceste rapoarte anuale. Mă interesează cum se folosește contribuția noastră la asigurările de sănătate (CASS), deci cum sunt cheltuiți banii asiguraților. În primul rând mă interesează cum este asigurată finanțarea medicamentelor.

Plațile efectuate pt medicamente (rotunjire) -pag. 58- în anul 2018 sunt:

Suntem -încă- departe ca țară de suma pe care ar trebui s-o cheltuim conform indicatorului cheltuieli medicamente/ PIB (produs intern brut), dar suntem pe drumul cel bun. Ar fi ideal să reușim să cheltuim anual o sumă de 15 miliarde pentru medicamente, -pe bază de dovezi solide-, acordate asiguraților. Adițional este nevoie să cheltuim “inteligent” o sumă de un miliard lei -poate mai mult- pe programe de prevenție (prin Ministerul Sănătății).

Revenind la raportul anual al CNAS pe anul 2018 sunt două variabile de interes la aceste tipuri de medicamente menționate în tabelul mai sus:

- plățile lunare

- dinamica lunară a consumului.

Nu am înțeles niciodată de ce nu se prezintă situația privind dinamica lunară a consumului de medicamente pentru bolile cronice (cu risc crescut) utilizate în PNS (programe naționale de sănătate).

Tabelul (cu “itemii” mai jos precizați) de la pag. 94 trebuie -neapărat- prezentat în valori absolute; acum sunt valori procentuale(%).

Altfel ești nevoit să întreții un tabel din anul în care s-au prezentat cifre în valoare absolută pe care să-l actualizezi anual. Dacă doresc să fiu transparent aș prezenta și situația pentru medicamentele CV (cost-volum), respectiv CVR (cost-volum-rezultat).

Dacă suntem aici este precizat în raport -corect și detaliat-(pag.41-42) –“Utilizarea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat ca instrumente de susținere a creșterii accesibilității bolnavilor la medicamente inovative” că au fost încheiate 20 de contracte astfel:

• 17 contracte cost-volum (cele mai multe pentru tratamente în oncologie)
• 3 contracte cost-volum-rezultat (pentru tratamentul hepatitei)

ce au acoperit 22 DCI-uri (denumire comună internațională) de care “…….beneficia un număr de 96,880 pacienți eligibili”.

De asemena sunt prezentate detaliat: finanțarea, numărul de pacienți precum și alte variabile utile din PNS-uri (pag. 74-77 și Anexa 1).

Dacă citești cu atenție raportul înțelegi cum s-au cheltuit banii pentru finanțarea medicamentelor (rotunjire) în anul 2018:

După ce-am elaborat articolui a fost publicat raportul aferent anului 2019. Surprinzător, sunt prezentate mai puține cifre. Mă așteptam ca transparența sa crească. Raportul trebuia sa conțină:

• numărul de pacienți, cu administrare de medicamente pentru boli cronice (cu risc crescut) utilizate în PNS (programe naționale de sănătate); informația aceasta era disponibilă în fiecare raport anual.
• defalcarea separată a sumelor pt medicamente adresate contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat precum și defalcarea acestor sume pe județe
• furnizorii (număr) cu care au fost incheiate contracte (informația lipsește și din raportul din anul 2018)
• numărul de prescripții, numărul de pacienți etc (nu se poate -nici măcar- calcula! pentru anul 2019)
• “colac peste pupăză”, cifrele privind plățile lunare ale medicamentelor pentru bolile cronice (cu risc crescut) utilizate în PNS sunt eronate (pag.20).

Câteva detalii din raportul pe anul 2019 merită precizate.

Plățile efectuate pt medicamente (rotunjire) -Anexa 3- în anul 2019 sunt:

Este precizat în raport -pag.51- că au fost încheiate:

• 37 contracte cost-volum (cele mai multe pentru tratamente în oncologie)
• 3 contracte cost-volum-rezultat (pentru tratamentul hepatitei)

de care “…….pot beneficia de tratament un număr de 103.232 pacienți eligibili” și s-au efectuat plăți de 1,722 (mii) lei (pag.14).

Cu toate că sunt prezentate puține cifre înțelegi cum s-au cheltuit banii pentru finanțarea medicamentelor (rotunjire) în anul 2019:

Plățile pentru medicamente:

• cu și fără contribuție personală,
• boli cronice -cu risc crescut- utilizate în PNS

au fost sensibil mai mari în anul 2019 față de anul 2018.

La fel si pentru medicamentele aferente contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat.

De fapt pentru pacienți (destui dintre noi o să ajungem pacienți) două aspecte sunt fundamentale când discutăm despre medicamente:

• disponibilitatea fizică
• accesibilitatea financiară.

Dacă aș fi sigur că plata n-ar depăși durata contractuală aș lua o decizie: aș creste finanțarea medicamentelor astfel încât DCI-urile (cu medicamentele respective) din sublistele A și B să fie plătite integral din veniturile CNAS ce vor fi alocate finanțării medicamentelor. Am fost mirat -cu vreo 20 ani în urmă- când am aflat că în multe țări europene cetățenii nu scoteau nimic/aproape nimic din buzunar pentru medicamentele cu statut de eliberare pe prescripție medicală. Am o idee cât ar fi efortul financiar al CNAS pentru actuala coplată referitoare la medicamente aferente DCI-urilor din sublistele A și B și sunt convins că ne putem permite financiar. Îmi devine clar că este obligatoriu sa facem “ceva” cu impact pozitiv, pentru medicamentele cu și fără contribuție personală “clasice“, utilizate de milioane de pacienți (de ex. administrate în boli cardiace, respiratorii, digestive etc).

Am arăta că ne pasă de semenii noștri!