Marian Pană

Dacă cineva îmi spunea -în luna februarie- că se va declara stare de urgență -în luna martie- în câteva țări europene n-aș fi crezut că este posibil așa ceva. Cum a declarat și președinta Comisiei Europene: “am subestimat coronavirusul”.

Prioritatea priorităților (încă e timp -chiar și-n ceasul al treisprezecelea!-): autoritățile să asigure echipament de protecție (măști, mânuși, halate etc) pentru personalul medical din sistemul sanitar:

• sistemul medical - personal medical: medici si asistente medicale din spitale și unitățile din ambulator
• sistemul farmaceutic – personal medical: farmaciști si asistenți de farmacie din farmaciile de comunitate.

Este bine să fac o paralelă între stadializarea pandemiei și limba română:
I – normalitate
II – preocupare
III – îngrijorare
IV – luptă.
Dacă vrei să înțelegi curba (clopotul) lui Gauss -teoria distribuției normale- știm la ce să ne așteptăm. Sunt convins ca avem estimări statistice pentru scenarii pesimiste si optimiste.
Imi pare tare rău că trebuie să trecem -atât de brutal- prin această pandemie ca să punem PREVENȚIA la locul pe care-l merită.

Sunt îngrijorat? Răspunsul e DA. Dar nu sunt panicat.
Acum suntem preocupați să ieșim „civilizat” din această bătălie. Așa și trebuie.
O să trecem de această pandemie, cu cicatrici mai mici sau mai mari.

Cuvântul cheie este RESPONSABILITATE.

O vorbă și despre așteptările false. Dupa cum știm un medicament – vaccinurile sunt tot medicamente- trebuie să aiba trei atribute: siguranță, eficacitate și calitate astfel încât să poată fi autorizat. Si mai este un atribut esențial: testare. Sunt absolut convins că cercetătorii lucrează intens pentru a găsi o soluție rapidă. Este nevoie să fie transmis populației că un vaccin poate apărea -cel mai devreme- in toamna anului viitor, iar un medicament în primăvara anului viitor. Este nevoie de o abordare științifică si echilibrată punând permanent în balanță raportul beneficii-riscuri.

Sunt serios îngrijorat de ce va fi DUPĂ. Este nevoie sa avem PERSPECTIVĂ. Vor urma câțiva ani grei. Dacă aș fi decident as face -acum- un GRUP de REFLECȚIE (care să nu aibă nici o legătură cu lupta împotriva coronavirusului) alcătuit din maximum 10 persoane cu competențe în: stiințe umaniste si știinte exacte. Să “producă” un raport cu recomandări cu ceea ce va fi necesar să facem DUPĂ.

Privind partea pozitivă va avea loc o creștere exponențială a tot ceea ce înseamnă ONLINE. Cu toții va trebui să avem/dobândim competențe digitale.

Din punctul meu de vedere cheia viitorului stă în EDUCAȚIE.

Și este nevoie să dezvoltăm -cu prioritate- două domenii de siguranță națională:

• industria alimentară
• industria medicamentului.

Cuvintele cheie vor fi: SOLIDARITATE, COMPETENȚĂ, RESPONSABILITATE și SPERANȚĂ.

Mai presus de toate va fi mare nevoie de o formă farmaceutică străveche despre care am învățat în facultate și anume despre infuzie. O infuzie de RAȚIONALITATE!