M-am gândit că un articol sintetic, bazat pe articolele precedente, ar fi de bun augur în această perioadă.

Noi, ca societate, am realizat progese semnificative în câteva domenii.

În general mai avem multe de făcut pentru cel puțin încă o generație.

Uităm de interesul general, adică de binele public în destule situații.

Pentru mine ar fi ideal să facem ceea ce consider că este nevoie să fie îndeplinit în sănătate și educație. Aș vrea rapid, dar va dura cam 10(zece) ani numai dacă suntem coerenți și consecvenți.

Încă o dată criza actuală, generată de coronavirus, mi-a demonstrat ce înseamnă să nu-ți faci temele la timp (este vorba de întârzieri de ani de zile)…….

Acest articol reprezintă un exercițiu de imaginație: ce aș face dacă aș fi decident?

Am să încep cu un citat din Richard Buckminster Fuller, vizionar și inventator american: “You never change things by fighting the existing reality. To change something, build a new model that make the existing model obsolete” (Nu schimbi niciodată lucrurile luptând cu realitatea existentă, Pentru a schimba ceva construiește un nou model care face desuetă realitatea existentă).

Spicuiri din câteva articole anterioare (ordinea este cronologică) care dezvăluie ce aș face:

22.06.2018 -Despre finanțarea sănătății-

“M-am gândit sa scriu un articol pe aceasta temă plecând de la editorialul ”15%”. Vă spuneam acolo că este nevoie sa fie alocați 6% pt educație, respectiv să ajungem la 9% pt sănătate din PIB (produsul intern brut). 

Ca să ajungi la 9% din PIB în anul 2025 îți trebuie curaj și viziune.

Cred că este necesar să ne concentrăm pe două aspecte si să construim -în câțiva ani- piramida așa cum trebuie:

• la baza piramidei este nevoie sa fie dezvoltarea susținută a asistenței primare si asistenței secundare (pentru ambulator); pentru ca acest lucru să se întâmple este necesară o profundă schimbare de mentalitate (decidenți si populație)
• decizii pertinente privind asistența terțiară (pentru spitale).

Din nefericire defalcarea cheltuirii banului “public” în sistemul de asigurări de sănătate reflectă actuala mentalitate paguboasă (adică piramida e invers).“

18.11.2019 -Ce-i de făcut?-

“Este nevoie de acel “ceva” care să ne “izbească”. Acel “ceva” este -în opinia mea- legat de colectarea veniturilor la bugetul țării. Să ajungem în 10 ani la o colectare de 40% venituri bugetare din PIB. Aș face un departament specializat (pe industrii) -cam 25 persoane cu o remunerație individuală extrem de competititiva (net- câteva mii de euro) cu această unică sarcină: colectarea extra de venituri bugetare. Este vorba de zeci de miliarde de lei care pot fi adăugate la veniturile bugetare anuale. Și evident pe baza veniturilor extra colectate să ne propunem să contribuim prioritar la bugetele educației si sănătății.

Buget PS (programe sănătate) Publică

Doar câteva idei:

• creștere exponențială a finanțării
• bombardament informațional: conștientizare-informare-educare prin mass-media (scrisa, audiovizuală, online etc) și prin alte canale de comunicare
• primul program național ce trebuie lansat: obezitate, cu accent pe obezitatea infantilă (este o tragedie ce se întâmplă în prezent, iar decontul va veni în anii ce urmează).

Reproiectare cheltuieli alocate pentru medicina primară/secundară/terțiară

Este adecvat să dezvoltăm (va dura câțiva ani) ambulatoriul cu tot ce înseamnă infrastructura aferentă. Și -în același timp- să dezvoltăm -cu programe bine țintite- resursa umană. Mă aștept la o dezvoltare accelerată a medicinei, în ambulatoriu.

Date CNAS, MS, ANMDMR

Avem multe date farmaceutice strânse de/la instituțille mai sus menționate. Dacă bazele de date nu sunt interoperabile este doar o poveste sa faci analize combinate pertinente. Dacă aceste baze de date nu comunică între ele -pur și simplu- nu poți face analize.

Sunt multe de făcut în privința datelor medicale. Suntem la început de drum.“

05.05. 2020 -Poate ne trezim-

“In mod sigur o sa ”internalizăm” aceasta axiomă: PREVENȚIE = EDUCAȚIE.  Este nevoie să pornim urgent -și să funcționeze adecvat- câteva programe ”simple” de prevenție. Ordinea de lansare/implementare/execuție ar fi:

• obezitate
• nutriție
• igienă ”clasică”
• igienă orală
• renunțare la fumat.

O singură persoană care să conducă fiecare program, o echipă dedicată, un program clar de acțiune defalcat pe săptămâni/luni/ani și indicatori de performanță (clar măsurabili).

Dacă se disipează responsabilitatea nu se va obține nimic. Doar o să se cheltuie banii alocați....

Ar fi necesare încă 2-3 programe de prevenție, dar mă opresc la cele de mai sus.

Nu o să obosesc să spun că primul program care trebuie să intre ”în pâine” este repezentat de programul de obezitate, cu accent pe obezitatea infantilă.

Sunt convins că este necesar un adevărat ”bombardament informațional” prin toate canalele media (audio-video, online, print) și să ”fim bătuți la cap” cu informații -bazate pe dovezi- de către profesioniștii din sistemul sanitar (medical/farmaceutic).“

07.09.2020 -Despre rapoartele CNAS-

“Dacă aș fi sigur că plata n-ar depăși durata contractuală aș lua o decizie: aș creste finanțarea medicamentelor astfel încât DCI-urile (cu medicamentele respective) din sublistele A și B să fie plătite integral din veniturile CNAS ce vor fi alocate finanțării medicamentelor. Am fost mirat -cu vreo 20 ani în urmă- când am aflat că în multe țări europene cetățenii nu scoteau nimic/aproape nimic din buzunar pentru medicamentele cu statut de eliberare pe prescripție medicală. Am o idee cât ar fi efortul financiar al CNAS pentru actuala coplată referitoare la medicamente aferente DCI-urilor din sublistele A și B și sunt convins că ne putem permite financiar. Îmi devine clar că este obligatoriu sa facem “ceva” cu impact pozitiv, pentru medicamentele cu și fără contribuție personală “clasice“, utilizate de milioane de pacienți (de ex. administrate în boli cardiace, respiratorii, digestive etc).

Am arăta că ne pasă de semenii noștri!“

Aș insista pe 3 (trei) direcții de acțiune:

• date sanitare (medicale și farmaceutice)
• programe de prevenție (sănătate publică)
• industria medicamentului.

Fără date si analize pertinente (medicale, farmaceutice, economice) realizate de oameni care știu “despre ce este vorba în propoziție“ suntem “fiii ploii“…..

Adițional aș fi mult mai transparent cum se cheltuiesc banii noștri.

Pentru conformitate vă prezint articolul 3 din H.G.-ul 144/2010 -versiunea actualizată- privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății:

“În activitatea sa, Ministerul Sănătății urmărește îndeplinirea următoarelor obiective generale:

1. realizarea unui sistem de sănătate modern și performant, adaptat nevoilor populației și compatibil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene;
2. reorganizarea sistemului de sănătate, cu descentralizare organizațională și decizională;
3. îmbunătățirea permanentă a stării de sănătate a populației și accesul echitabil la servicii de sănătate pentru toate categoriile de populație, inclusiv pentru cea din mediul rural;
4. dezvoltarea sistemului calității actului medical și a siguranței pacientului;
5. dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor în sănătate bazat pe criterii de transparență, calitate și evidențe medicale;
6. diversificarea și utilizarea de noi metode de finanțare a serviciilor spitalicești care să aibă ca bază perfomața și calitatea serviciiilor oferite pacienților;
7. dezvoltarea asigurărilor private de sănătate;
8. definirea unor noi reguli de compensare și de stabilire a prețului la medicamente pentru asigurarea utilizării în condiții de cost/eficență a resurselor publice;
9. dezvoltarea unor politici coerente de formare, dezvoltare și alocare a resurselor umane în sectorul sanitar;
10. dezvoltarea sistemului de sănătate publică la nivel național, regional și local în vederea eficientizării supravegherii și controlului bolilor transmisibile, netransmisbile și impactului factorilor de mediu asupra sănătății populației;
11. elaborarea de strategii și participarea la educația pentru sănătate a populației în scopul adoptării unui stil de viață sănătos în vederea prevenirii îmbolnăvirilor și îmbunătățirii indicatorilor demografici, creșterii calității vieții și reducerii nevoilor de îngrijiri medicale;
12. perfecționarea managementului sistemului informatic al sistemului de sănătate.“

Despre farmaciști, medicamente și farmacii voi dezbate într-un număr viitor.