Articolul de față face referire la datele publicate în raportul anual al CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) aferent anului 2021. Nu am avut mult de elaborat întrucât seamănă cu raportul anual anterior. Lucruri bune și mai puțin bune înțelegând prin aceasta neprezentarea unor date farmaceutice absolut necesare și nedefalcarea adecvată a unor cheltuieli.

Dintr-un articol anterior, pe aceeași temă: „Probabil sunt unul dintre puținii cetățeni care este interesat sa citească aceste rapoarte anuale. Mă interesează cum se folosește contribuția noastră la asigurările de sănătate (CASS), deci cum sunt cheltuiți banii asiguraților. În primul rând mă interesează cum este asigurată finanțarea medicamentelor.”

Din Cuvânt Înainte al raportului, prezentat de dna. președinte Adela Cojan:

„Acest Raport de activitate reprezintă nu numai oglinda întregii activități medicale desfășurate și rambursate din fond în anul 2021, dar oferă și un reper statistic justificativ pentru măsurile care au fost implementate în această criză (pandemia de coronavirus – nota autorului), măsuri ce au accelerat procesul de digitalizare, informatizare și debirocratizare din sistemul sanitar românesc și care vor trebui perpetuate si dezvoltate cu consecvență și în anii următori.

Stimularea finanțării segmentelor de prevenție și profilaxie din asistența medicală primară, dezvoltarea și finanțarea serviciilor din ambulatoriile clinice de specialitate, modernizarea derulării programelor naționale de sănătate curative, dezvoltarea pachetelor de servicii de spitalizare de zi în asistența medicală spitalicească - sunt alte măsuri adoptate în cursul anului trecut care au contribuit și vor contribui substanțial la eficientizarea utilizării fondului, prin inversarea ”piramidei serviciilor medicale” și prin degrevarea spitalelor - care reprezintă cel mai costisitor segment de asistență medicală - de cazurile internate nejustificat, cazuri ce pot fi tratate în asistența medicală primară sau secundară, astfel încât să putem oferi cea mai mare atenție și cele mai performante îngrijiri pacienților ce necesită spitalizare.

Schimbarea de paradigmă în prioritizarea finanțării din sistemul sanitar va necesita aceeași manieră de abordare ca și în aplicarea măsurilor de control și de limitare a pandemiei, adică va necesita continuarea și mai aplicată a colaborării și cooperării interumane, interinstituționale, va necesita dialog susținut și maximă transparență în luarea deciziilor”

Trag nădejde să nu ramână doar un deziderat inversarea ”piramidei serviciilor medicale”. Dacă te uiți cu atentie la cifrele din tabelul de mai jos și le interpretezi corect realizezi că asistența medicală spitalicească (servicii medicale în unități cu paturi) reprezintă cam 50% din cheltuielile FNUASS (fondul național unic de asigurări sociale de sănătate) în anii 1999-2021.

Cifra de 11.955,4 (mil. = milioane) lei din anul 2021 reprezintă Titlul VI. Transferuri între unități ale administrației publice ceea ce -conform legii bugetului de stat- este reprezentat de Transferuri din bugetul FNUASS către unitățile sanitare pentru acoperirea creșterilor salariale.

Vă reamintesc care sunt sursele de formare (“alimentare”) ale FNUASS si valoarea lor procentuală(%) pentru anul 2021 -conform legii bugetului de stat-:

Valorile procentuale pentru anul 2023 -conform legii bugetului de stat- ne arată creșterea ponderii contribuțiilor asiguraților la 79,5 % și scăderea ponderiii subvențiilor de la bugetul de stat la 9.6 % în veniturile FNUASS.

De asemenea, vă aduc aminte că execuția FNUASS a plecat de la 1.838,6 mld lei (>1 mld Euro) în anul 1999 si a ajuns la 49.812,6 mld lei (> 10 mld. Euro) în anul 2021.

Înainte de a trece la medicamente, vă prezint câteva date generale care sunt utile și de interes.

Număr asigurați

Datele sunt din Anexa 3 (p.170) a raportului CNAS pentru anul 2021:

Date medicale

Vă prezint câteva cifre „medicale” din raportul CNAS pentru anul 2021:

Medicamente

Plațile efectuate pt medicamente -p. 33-  în anul 2021 au fost:

*PNS = PNSC (programele naționale de sănătate curative)

Plățile efectuate pt medicamente cu și fără contribuție personală reprezintă “perioada august 2020-iulie 2021“ (p. 37); “din lipsă de prevedere bugetară consumul de medicamente cu și fără contribuție personală eliberate în luna august 2021, care avea termen de plată în luna decembrie 2021, a fost decontat în luna ianuarie 2022“. Mă gândesc la termenul de plată din alte țări si realizez -cu tristețe- cât de departe suntem. În acest context, sunt probleme majore ca să reușești să asiguri viabilitatea financiară a farmaciei comunitare.

Ce ne (mai) spune raportul CNAS (p. 38): “Consumul mediu lunar de medicamente (notă autor - cu și fără contribuție personală) înregistrat în perioada ianuarie-decembrie a anului 2021 a fost de 387.275 mii lei.” Deci consumul anual a fost de 4.647.300 mii lei. După cum vedeți, există o diferență explicabilă între plăți si consum (5.216.979 vs 4.647.300 mii lei).

Din medicamentele cu și fără contribuție personală  fac parte DCI-urile (cu medicamentele aferente) din sublistele: A, B, D si C (subsecțiunile C1și C3). Tot aici se alocă și DCI-urile aferente medicamentelor din contractele cost/volum/rezultat (CVR).

Dintr-un articol anterior, pe aceeași temă:

M-am gândit că o recapitulare ar fi utilă și aveți spicuiri din HG nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate (HG-ul -versiunea actualizată- este disponibil pe site-ul CFR):

Plățile efectuate, în sumă de 7.159.825 mii lei, pentru medicamentele aferente bolilor cronice (cu risc crescut) utilizate în programele naționale de sănătate curative (PNSC), adică DCI-urile aferente medicamentelor din sublista C - secțiunea C2 reprezintă “perioada octombrie an 2020- septembrie an 2021“ (p. 39).

Dintr-un articol anterior, pe aceeași temă: “Nu am înțeles niciodată de ce nu se prezintă situația privind dinamica lunară a consumului de medicamente pentru bolile cronice (cu risc crescut) utilizate în PNS (programe naționale de sănătate).” Această problemă persistă de ani buni. Deci, nu putem face o analiză comparativă despre plăți si consum.

Aveți mai jos un tabel care vă prezintă programele naționale de sănătate curative (PNSC) -p. 35-, finanțate de CNAS:

Am construit un tabel care vă prezintă cum s-au cheltuit banii pentru o parte din medicamentele aferente pentru PNSC (p. 41):

*PNS = PNSC (programele naționale de sănătate curative)

În tabelul de mai jos vă prezint o mare parte a plăților pentru contractele aferente DCI-urilor de la medicamentele CV (p. 41):

Sunt prezentate pe larg: finanțarea, numărul de pacienți precum și alte variabile utile din PNSC-uri (Anexa 2).

În rapoartele CNAS din anii următori este nevoie șă fie precizate următoarele informații pentru contractele cost-volum (CV) și cost-volum-rezultat (CVR):

• numărul de contracte CV, respectiv CVR 

• DCI-uri (denumire comună internațională) a medicamentului/medicamentelor utilizat(e) precum și PNSC-ul aferent
• număr pacienți tratați
• finanțare.

De asemenea, este nevoie -neapărat- să fie prezentat un tabel în rapoartele CNAS din anii următori astfel încât să înțelegem cum putem interpreta politica de compensare a medicamentelor:

Este absolut necesar să avem mai multe date despre medicamente în rapoartele CNAS!