Despre raportul CNAS pe anul 2022

Data: 06/09/2023
farmacie

dr. farm. Marian Pană

Articolul de față face referire la datele publicate în raportul anual al CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) aferent anului 2022. Nu am avut mult de elaborat întrucât seamănă cu raportul anual anterior. Lucruri bune și mai puțin bune înțelegând prin aceasta neprezentarea unor date farmaceutice absolut necesare și nedefalcarea adecvată a unor cheltuieli. Fără transparența adecvată la cheltuieli este dificil să înțelegi dacă se cheltuiesc în modul cel mai eficient posibil banii din contribuțiile asiguratilor.

Dintr-un articol anterior, pe aceeași temă: „Probabil sunt unul dintre puținii cetățeni care este interesat sa citească aceste rapoarte anuale. Mă interesează cum se folosește contribuția noastră la asigurările de sănătate (CASS), deci cum sunt cheltuiți banii asiguraților. În primul rând mă interesează cum este asigurată finanțarea medicamentelor.”

Din Cuvânt Înainte al raportului, vă spicuiesc:

După doi ani în care activitatea CNAS – ca de altfel întregul sistem de sănătate și societatea în ansamblul său – a fost puternic marcată de pandemia de COVID-19, se părea că în 2022 se va reveni treptat la normalitate. Și, într-adevăr, odată cu diminuarea pericolului reprezentat de noul coronavirus s-a produs ieșirea din starea excepțională, iar atenția și eforturile instituției s-au putut întoarce spre întreaga gamă de nevoi de sănătate ale populației, fără a mai avea în prim-planul preocupărilor o singură patologie.  

Este deja un truism că toate statele lumii, indiferent de nivelul de dezvoltare, dispun de resurse publice limitate, acest fapt fiind în special evident în domeniul sănătății, în care așteptările societății sunt din ce în ce mai mari. Noi medicamente și noi tehnologii medicale presupun costuri pe măsură, pe de altă parte stilul de viață contemporan își pune din ce în ce mai mult amprenta asupra morbidității populației. În anul 2022, cheltuielile CNAS doar cu medicamentele au crescut cu peste 15% față de anul precedent, iar numărul persoanelor înscrise în programele naționale de sănătate curative a ajuns la aproape 10% din întreaga populație a țării. În acest context, în linie și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, este evident că răspunsul nu poate fi mobilizarea unor resurse din ce în ce mai mari pentru tratarea unor tot mai multe cazuri de boală, ci reorientarea spre diminuarea morbidității evitabile, printr-un accent tot mai mare pe prevenție și depistare precoce a maladiilor.

Pe de altă parte, eficientizarea utilizării fondurilor publice este în ziua de azi tot mai strâns legată de sistemele informatice, mai precis de capacitatea, eficiența și fiabilitatea acestora. În condițiile în care vârsta Sistemului Informatic Unic Integrat se apropie de două decenii, iar cantitatea de date stocată de acesta este tot mai mare, s-a impus ca o necesitate derularea de noi proiecte de retehnologizare și redimensionare, dar și de dezvoltare a unor noi capacități de prelucrare a datelor, în scopul furnizării de rapoarte statistice care să fundamenteze obiectiv deciziile și politicile de sănătate. Încetinită inevitabil în perioada pandemiei de Covid-19, activitatea de actualizare și dezvoltare a platformei informatice a „turat motoarele” în cursul anului 2022, urmând ca rezultatele acesteia să înceapă să se vadă chiar în următoarele luni.

Toate acestea, dar și multe altele, sunt consemnate sintetic, în limbajul sec al cifrelor, în prezentul raport de activitate al instituției, în care se reflectă fiecare palier de asistență medicală susținut financiar din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Însă activitatea CNAS nu trebuie privită doar fracționat, pe fiecare an în parte, deoarece aceasta se defășoară în continuitate, de peste două decenii, și tot în continuarea măsurilor din anul 2022 vin și cele din 2023 – unele deja adoptate, altele în pregătire – dintre care cea mai importantă va fi probabil extinderea semnificativă a prevenției și depistării precoce a bolilor începând cu jumătatea anului în curs”.

Îmi exprim speranța (de peste 20 ani) că se dorește, în mod real, inversarea ”piramidei serviciilor medicale”, adică dinspre spital spre ambulator. Dacă te uiți cu atentie la cifrele din tabelul de mai jos și le interpretezi corect realizezi că asistența medicală spitalicească (servicii medicale în unități cu paturi) reprezintă cam 50% din cheltuielile FNUASS (fondul național unic de asigurări sociale de sănătate) în anii 1999-2022.

An

FNUASS (mil.) lei

Serviciile medicale în unităţi cu paturi (mil.) lei

%

1999

1.838,6

988,9

53,7

2001

4.173,4

2.091,2

50,1

2011

17.820,9

7.068.8

39,6

2021

49.812,6

12.917,2 + 11.955,4

49.9

2022

54.859,8

13.609.6 + 11.796,3

46.3

site CNAS

Cifra de 11.796,3 (mil. = milioane = aproape 12 miliarde) lei din anul 2022 reprezintă Titlul VI.Transferuri între unități ale administrației publice ceea ce -conform legii bugetului de stat- este reprezentat de Transferuri din bugetul FNUASS către unitățile sanitare pentru acoperirea creșterilor salariale.

Dacă nu știm ce trebuie făcut pentru inversarea ”piramidei serviciilor medicale” este nevoie să ne uităm la alte tări europene. Asa cum am spus intr-un alt articol: nu trebuie să reinventăm roata. Pur și simplu, ne trebuie o politică înțeleaptă astfel încât să creștem cheltuielile în ambulator pentru serviciile medicale, dentare și farmaceutice ca să putem oferi beneficii adecvate asiguraților. Este nevoie să ajungem să fim internați în spital numai dacă problemele de sănătate o impun cu necesitate. Este mai ieftin pentru sistem și mult mai confortabil pentru noi -ca pacienți- să ne rezolvăm problemele de sănătate în ambulator.

Vă reamintesc care sunt sursele de formare (“alimentare”) ale FNUASS si valoarea lor procentuală:

Venituri FNUASS

Realizat în anul 2021

 (%)

Realizat în anul 2022

 (%)

Contribuții asigurați

71,0

69,2

Contribuții angajatori

3,4

3.6

Producători de medicamente: claw-back și contribuții pt medicamentele CV/CVR (cost-volum/ cost-volum/rezultat)

7,0

6.8

Subvenții de la bugetul de stat

18,0

20.1

Altele

0,6

0.3

Total

100

100

prelucrare autor – raport anual CNAS pe anii: 2021, 2022

Iată ce ne spune -cf tabelului de mai jos- legea bugetului de stat din anul 2023, pt anul în curs și previziunea bugetară (estimări pt anii 2024, 2025):

CNAS, Anexa 11/01 - venituri FNUASS

2023

(%)

2024

 (%)

2025

(%)

Contribuții asigurați

79,5

83,1

84

Contribuții angajatori

4.8

5.0

5.1

Producători de medicamente: claw-back și contribuții pt medicamentele CV/CVR (cost-volum/ cost-volum/rezultat)

6,0

5.9

5.7

Subvenții de la bugetul de stat

9,6

6.0

5.1

Total

100

100

100

prelucrare autor – legea bugetului de stat pe anul 2023, p.194

Comparând cele două tabele nu pot spune decât atât: complet nerealist!

Nu trebuie decât să ne uităm la două elemente: contribuții asigurați si subvenții de la bugetul de stat și ne dăm seama că estimările pentru anii viitori n-au un suport real. Ca să știm despre ce vorbim: creșterea sau scăderea unor elemente în valori procentuale pare mică, dar înseamnă miliarde de lei în valoare absolută.

De asemenea, vă aduc aminte că execuția FNUASS a plecat de la 1.838,6 mld lei (>1 mld. Euro) în anul 1999 si a ajuns la 54.859,8 mld. lei (> 11 mld. Euro) în anul 2022.

Înainte de a trece la medicamente, vă prezint câteva date generale care sunt utile și de interes.

Număr asigurați

Datele sunt din Anexa 3 (p.158) a raportului CNAS pentru anul 2022:

Articol

Număr (valori absolute)

Număr persoane asigurate înscrise pe listele medicilor da familie - Total

16.355.740

Număr persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii - Total

  3.748.592

Total persoane înscrise pe lista medicului de familie

20.104.332

Un aspect de adăugat și de gândit pentru viitor: dacă numărul de asigurați care-și plătesc contribuția rămâne la un pic peste 6 milioane, nu avem viitor. Dacă decidem să fie asigurați, prin efectul diverselor legi,  cam 13-14 milioane de cetățeni este perfect”, cu un singur amendament: să fie asigurate, în mod clar si transparent, fondurile (echivalentul contribuțiilor de asigurări de sănătate) pentru aceștia.

Date medicale

Vă prezint câteva cifre „medicale” din raportul CNAS pentru anul 2022:

Categorie

Tip serviciu

Număr (valori absolute)

Raport CNAS

Asistență medicală primară

Consultații și servicii medicale

113.048.871

p. 14

Ambulatoriu clinic de specialitate

Consultații și servicii medicale

36.863.825

p. 17

Servicii medicale paraclinice

Analize de laborator, investigații de radiologie și imagistică medicală

57.575.571

p. 21

Spitalizare continuă 

Număr cazuri DRG / non DRG

2.139.745

p. 23

Spitalizare de zi

Număr servicii medicale

3.896.005

p. 23

DRG = diagnostic related group = sistem de clasificare în grupe de diagnostice

Medicamente

Plățile efectuate pentru medicamente -p. 47-  în anul 2022 au fost:

Medicamente

Plăți (mii lei)

Cu și fără contribuție personală

5.853.179

Pt boli cronice (cu risc crescut) utilizate în PNS* (programe naționale de sănătate)

7.413.102

*PNS = PNSC (programele naționale de sănătate curative)

Plățile efectuate pt medicamente cu și fără contribuție personală reprezintă “perioada august 2021 - iulie 2022 “ (p. 56), iar “Din lipsa de prevedere bugetară, consumul de medicamente cu și fară contribuţie personală eliberate în luna august 2022, care avea termen de plată în luna decembrie 2022, nu a fost decontat în anul 2022 , ci în prima decadă a lunii ianuarie 2023“. Dintr-un articol anterior: “Mă gândesc la termenul de plată din alte țări si realizez -cu tristețe- cât de departe suntem. În acest context, sunt probleme majore ca să reușești să asiguri viabilitatea financiară a farmaciei comunitare“.

Ce ne (mai) spune raportul CNAS (p. 57): “Consumul mediu lunar de medicamente (notă autor - cu și fără contribuție personală) înregistrat în perioada ianuarie-decembrie a anului 2022 a fost de 424.098 mii lei” . Deci, consumul anual a fost de 5.089,176 mii lei. După cum vedeți, există o diferență explicabilă între consum și plăți (5.089.176 vs 5.853.179 mii lei).

Din medicamentele cu și fără contribuție personală  fac parte DCI-urile (cu medicamentele aferente) din sublistele: A, B, C (subsecțiunile C1 și C3) și D. Tot aici se alocă și DCI-urile aferente medicamentelor din contractele cost/volum/rezultat (CVR).

Plățile (p. 61-62) pentru medicamentele aferente bolilor cronice (cu risc crescut), utilizate în programele naționale de sănătate curative (PNSC) sunt:

Medicamente

Plăți (mii lei)

Pt boli cronice (cu risc crescut) utilizate în PNS* (programe naționale de sănătate)

7.413.102

Total medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naționale (PN) cu scop curative, din care:

 

5.726.216

Programul naţional  oncologie

3.035.189

Programul naţional diabet zaharat

1.807.105

Programul naţional tratament boli rare

  479.108

PN - altele

 

 

 

Total medicamente utilizate în programele naționale cu scop curativ care fac obiectul contractelor de tip COST VOLUM, din care:

 

1.686.886

Subprogramul de tratament medicamentos al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii)

1.527.569

Programul naţional de tratament pentru boli rare (purpura trombocitopenică)

4.329

Programul naţional de tratament pentru boli rare (medicamente incluse condiționat)

86.041

Programul naţional de tratament pentru boli rare (mucoviscidoză)

778

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

68.170

prelucrare autor

După cum se observă din tabel, medicamentele cost/volum CV se alocă aici.

În rapoartele CNAS din anii următori este nevoie șă fie precizate următoarele informații pentru contractele cost-volum (CV) și cost-volum-rezultat (CVR):

  • numărul de contracte CV, respectiv CVR  
  • DCI-uri (denumire comună internațională) a medicamentului/medicamentelor utilizat(e) precum și PNSC-ul aferent
  • număr pacienți tratați
  • finanțare.

”Plăţile efectuate până la data de 31 decembrie 2022 la paragraful „Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale de sănătate cu scop curativ” au fost în sumă de 7.413.102 mii lei”, adică DCI-urile aferente medicamentelor din sublista C - secțiunea C2, reprezintă “perioada octombrie 2021–august 2022“ (p. 59).

Dintr-un articol anterior, pe aceeași temă: Nu am înțeles niciodată de ce nu se prezintă situația privind dinamica lunară a consumului de medicamente pentru bolile cronice (cu risc crescut) utilizate în PNS (programe naționale de sănătate).” Această problemă persistă de ani buni. Deci, nu putem face o analiză comparative între consum și plăți.

Aveți mai jos un tabel care vă prezintă programele naționale de sănătate curative (PNSC) -p. 53-finanțate de CNAS:

Nr

Programe Naționale de Sănătate Curative (PNSC)

1

Programul naţional de oncologie

2

Programul naţional de diabet zaharat

3

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

4

Programul naţional de tratament pentru boli rare

5

Program naţional de tratament al bolilor neurologice

6

Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei

7

Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)

8

Programul naţional de boli endocrine

9

Programul naţional de ortopedie

10

Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice

11

Programul naţional de boli cardiovasculare

12

Programul naţional de sănătate mintală

13

Programul naţional de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

14

Programul naţional de servicii medicale de dializă și dializă peritoneală

Sunt prezentate pe larg: finanțarea, numărul de pacienți precum și alte variabile utile din PNSC-uri (Anexa 2, p. 147).

De asemenea, sustin de câțiva ani, că este nevoie -neapărat- să fie prezentat un tabel în rapoartele CNAS din anii următori astfel încât să înțelegem cum putem interpreta politica de compensare a medicamentelor:

Sublista

Valoare de consum în anul…… raportată și validată în PIAS (lei)

Număr prescripții medicale

Număr pacienți

A

 

 

 

B

 

 

 

C -secțiunea C1

 

 

 

C -secțiunea C2

 

 

 

C -secțiunea C3

 

 

 

D

 

 

 

Este absolut necesar să avem mai multe date despre medicamente în rapoartele CNAS.

Dacă nu cuantificăm rezultatele, nu realizăm nimic. Daca mâine, printr-o minune, s-ar adăuga 10 miliarde Euro la veniturile CNAS, sunt sigur că banii se vor cheltui, dar nu vom face nici un progres în sănătate.

Ar fi extraordinar dacă am lua decizii pe baza datelor (așa cum sunt) pe care le avem. Până nu avem date cu granularitatea necesară pe care să le analizăm și să le interpretăm ca să putem lua decizii adecvate, nu vom progresa!

Farmacist rezident Dotterer-Kiszely Ágnes-Anikó
stiinte farmaceutice

Rezumat

Demodicoza umană este o dermatoză parazitară transmisibilă cauzată de acarienii Demodex, prezenți în foliculii piloși și glandele sebacee umane. Conform studiilor actuale, substanțele conținute de unele uleiuri esențiale cum ar fi uleiul esențial de arbore de ceai, mentă, camfor, salvie s-au dovedit eficiente în tratamentul demodicozei umane. Cercetări ulterioare ar trebui să se concentreze asupra eficacității, toxicității, formulării substanțelor naturale pentru a îmbunătăți potența acaricidă a acestora în demodicoza umană.

...
conf. univ. dr. farm. Hancu Gabriel
Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș
Facultatea de Farmacie, Disciplina Chimie farmaceutică
cogito

Concurența la admiterea de la Facultățile de Farmacie din România a atins un minim istoric în anul 2023, și acest aspect a fost semnalat și în presă (locală și națională). Am citit câteva articole despre acest subiect în această vară, nu îmi dau cu părerea dacă erau scrise la “pont” sau nu, dar pot să afirm (părere personală) că erau prost scrise, abundând în informații contradictorii și greșite.

...
univers farmaceutic
Acest site, numele sau si tot materialul inclus este copyright © Colegiul Farmacistilor din Romania (toate drepturile rezervate).
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom