Ibuprofenul – repere istorice

Ibuprofenul (acid-(2RS)-1[4-(2-metil-propil)-fenil]-propionic) [13] a fost primul membru al derivaților acidului propionic introdus în terapeutică (anul 1969), ca o alternativă mai bună a acidului acetilsalicilic, ajungând să fie cel mai frecvent utilizat și prescris AINS [1,4]. 

Principalul inițiator al cercetărilor care a condus la descoperirea ibuprofenului a fost dr. Steward Adams (UK). Acesta a devenit celebru după ce a testat pe propria persoană eficacitatea compusului miraculos pentru a scăpa de mahmureală înaintea unui important discurs, conform declarațiilor acestuia: „Urma să fiu întâiul vorbitor şi aveam o mică durere de cap după o noapte petrecută cu prietenii. Aşa că am luat o doză de 600 miligrame, doar ca să fiu sigur, şi am descoperit că aceasta a fost eficientă” [18].

Ibuprofenul a fost introdus inițial în Marea Britanie în anul 1969 și ulterior, în anul 1970 a ajuns să fie cel mai recomandat medicament pe bază de prescripție medicală în întreaga lume. Recomandat initial pentru tratamentul durerilor și inflamațiilor musculo-scheletice, precum și în alte afecțiuni însoțite de procese inflamatorii și dureroase, ibuprofenul a fost adesea utilizat fie ca antiinflamator nesteroidian (AINS) de primă linie, fie ca înlocuitor al acidului acetilsalicilic, indometacinului sau fenilibutazonei în tratamentul afecțiunilor artritice, avantajul fiind reprezentat de o bună eficacitate și efecte adverse gastrointestinale minimale [19].

Ibuprofenul se află pe lista medicamentelor esențiale ale OMS, care reunește medicamentele considerate a fi cele mai eficiente și sigure într-un sistem de sănătate [25].

Ibuprofen – aspecte farmacodinamice

Încadrat în clasa AINS, ibuprofenul prezintă acțiune analgezică, antiinflamatoare și antipretică. Deși aparent au apărut date conform cărora proprietățile sale pot fi mai slabe decât cele ale altor AINS, ibuprofenul are un efect predominat analgezic și antipiretic [5,23].

Ibuprofen – mecanism de acțiune

Ibuprofenul este un ihibitor al ciclooxigenazelor [16] (COX-1 și COX-2) enzime cu rol cheie în sinteza prostaglandinelor proinflamatorii responsabile de producerea durerii, a inflamației și a febrei.

Ibuprofen – aspecte farmacocinetice

Ibuprofenul prezintă o absorbție bună la administrarea pe cale orală, concentrațiile plasmatice maxime fiind atinse la o oră până la două ore. Este rapid metabolizat, timpul de înjumătățire fiind de 1.8 până la 2 ore; este eliminat complet în 24 de ore după administrarea ultimei doze [2,21]. Se leagă de proteinele plasmatice în proporție de peste 99%, este metabolizat în ficat și este excretat pe cale renală în forma conjugată cât și nemodificată [14].

Ibuprofenul este AINS cu efect analgezic și antipiretic recomandat copiilor și adulților în cazul unei game variate de afecțiuni ce includ inflamația, durerile ușoare și moderate și febra [17,20]. Eficacitatea lui a fost demonstrată prin numeroase studii clinice, iar profilul de siguranță al acestuia îl face să poată fi administrat încă de la vârsta de 3 luni [3,24].

Antiinflamatoarele nesteroidiene și-au dovedit eficiența și în reducerea simptomelor COVID-19, fiind incluse în Protocolul de Tratament al Infecției cu virusul SARS-COV-2 pentru tratamentul simptomatic al formelor ușoare sau moderate de boală, publicat de Ministerul Sănătății, atât la adulți, cât și la copii [10]. În aceeași direcție, ghidurile internaționale precum cele elaborate de Institutul Național de Sănătate (NIH) al Statelor Unite sau Institutul Național de Excelență și Îngrijire (NICE) din Regatul Unit recomandă tratamentul simptomatic, precum ibuprofen pentru ameliorarea simptomelor COVID-19 [6,7,15]. Mai mult, ibuprofenul poate fi recomandat pentru controlul reacțiilor post vaccinale atât la adulți, cât și la copii [11,12].

Considerăm ca important faptul că s-au revizuit sfaturile emise cu privire la prescrierea AINS și severitatea COVID-19, în condițiile în care locul ibuprofenului în ghiduri a fost inițial pus sub semnul întrebării în anul 2020 din cauza unor informații neconfirmate oficial. Cea mai recentă și solidă confirmare a faptului ca AINS/ibuprofen nu sunt asociate cu înrăutățirea prognosticului COVID-19 vine dintr-un studiu publicat în luna mai 2021 în The Lancet Rheumatology, care a inclus un număr de 78.674 pacienți, dintre care 4.211 (5,8%) au urmat tratament cu AINS. Utilizarea AINS nu este asociată cu o mortalitate mai mare sau cu o severitate crescută a COVID-19 [9].

De asemenea, un studiu experimental care a investigat influența AINS asupra expresiei și activității enzimei ECA2 a demonstrat că ibuprofenul, flurbiprofenul, etoricoxibul și paracetamolul nu au niciun efect asupra activității enzimei ECA2 in vivo sau in vitro și concentrații ridicate ale ibuprofenului și flurbiprofenului au fost asociate cu reducerea replicării in vitro a virusului SARS-COV-2 [8].

Ibuprofenul are peste 50 de ani de experiență clinică cu eficacitate dovedită [22], fiind alături de personalul sanitar și pacienți pentru tratamentul simptomelor infecțiilor căilor respiratorii superioare [22].

Rolul profesioniștilor în domeniul sănătății în recomandarea ibuprofenului este unul esențial. Consemnat în protocoale, foarte cunoscut lumii medicale și publicului larg, ibuprofenul necesită reguli de administrare ajustate în funcție de dozaj, indicații și contraindicații. Substanța activă se prezintă sub diverse forme farmaceutice, de la cele cu administrare sistemică (orală, rectală, injectabilă) până la cele topice, cu eficacitate și siguranță demonstrate clinic. Farmacocinetica ibuprofenului a fost evaluată pe scară largă atât la adulți, cât și la pacienții pediatrici, concluzia fiind că nu există diferențe majore în cazul efectelor acestuia la copiii >3 luni comparativ cu adulții.

Ibuprofenul este un medicament testat, cu o experiență îndelungată în piață, care este folosit în siguranță de zeci de ani pentru îngrijirea pacienților cu febră și durere, inclusiv în bolile virale, ceea ce justifică utilizarea acestui antiinflamator nesteroidian pentru controlul simptomelor asociate gripei și răcelii.

Bibliografie

1. Abrahm P, Indirani K, Desigamani K. Nitro-argenine methyl ester, a non-selective inhibitor of nitric oxide synthase reduces ibuprofen-induced gastric mucosal injury in the rat. Dig Dis. 2005;50(9):1632-1640. http//doi:10.1007/s10620-005-2908-y

2. Antal EJ, Wright CE, Brown BL, Albert KS, Aman LC, Levin NW. The influence of hemodialysis on the pharmacokinetics of ibuprofen and its major metabolites. J Clin Pharmacol. 1986;26(3):184-190

3. Barbagallo M, Sacerdote P. Ibuprofen in the treatment of children's inflammatory pain: a clinical and pharmacological overview. Minerva Pediatrica. 2019;71(1):82-99. http//doi:10.23736/S0026-4946.18.05453-1

4. Bradbury F. How important is the role of the physician in the correct use of a drug? An observational cohort study in general practice. Int J Clin Prat 2004;(144):27-32

5. Chavez ML, DeKorte CJ. Valdecoxib: a review. Clin Ther. 2003;25(3):817-851. http//doi:10.1016/S0149-2918(03)80110-8

6. COVID-19 rapid guideline: Managing COVID-19 - The National Institute for Health and Care Excellence (NICE)

7. COVID-19 Treatment Guidelines Panel. Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Treatment Guidelines, National Institutes of Health. Available at https://www.covid19treatmentguidelines.nih.gov/ (accessed 1/21/2022)

8. de Bruin N, Schneider AK, Reus P, Talmon S, Ciesek S, Bojkova D, Cinatl J, Lodhi I, Charlesworth B, Sinclair S, Pennick G, Laughev W, Gribbon P, Kannt A, Schiffmann S. Ibuprofen, Flurbiprofen, Etoricoxib or Paracetamol Do Not Influence ACE2 Expression and Activity In Vitro or in Mice and Do Not Exacerbate In-Vitro SARS-CoV-2 Infection. Int. J. Mol. Sci. 2022;23(3):1049. https://doi.org/ 10.3390/ijms2303104

9. Drake TM, Cameron JF, Riinu P, Stephen RK. Non-steroidal anti-inflammatory drug use and outcomes of COVID-19 in the ISARIC Clinical Characterisation Protocol UK cohort: a matched, prospective cohort study. Rheumatology. 2021;3(4). http//doi: 10.1016/S2665-9913(21)00104-1

10. http://www.casan.ro/casot//theme/cnas/js/ckeditor/filemanager/userfiles/postari/2020/ordinul-2-054-2020-m-of-1167-din-03-dec-2020.pdf (accesat Ianuarie 2022)

11. https://observatoruldesanatate.ro/pastila-de-informare/ce-trebuie-sa-fac-inainte-si-dupa-vaccinare/ (accesat Ianuarie 2022)

12. https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/vaccines/expect/after.html (accesat Ianuarie 2022)

13. https://www.worldcat.org/title/british-pharmacopoeia-2004/oclc/64081984

14. Katzung BG, Furst DE. Non steroidal anti inflammatory drugs, disease miodifying anti rheumatic drugs, non opioid analgesics, drugs used in gout. In: Katzung BG editor. Basic and clinical pharmacology, 7^th ed., Appliton and Lang Stamford, Connecticut. 1998;586-1068

15. Living guidance for clinical management of COVID-19: Living guidance, 23 November 2021 – World Health Organization (WHO), WHO/2019-nCoV/clinical/2021

16. Marișescu M. Ibuprofenul: indicații, mecanism de acțiune, reacții adverse și contraindicații. https://www.revistagalenus.ro/farmacoterapie/ibuprofenul-indicatii-mecanism-de-actiune-reactii-adverse-si-contraindicatii/

17. Moore RA, Wiffen PJ, Derry S, Maguire T, Roy YM, Tyrrell L. Non-prescription (OTC) oral analgesics for acute pain - an overview of Cochrane reviews. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2015;11:CD010794. http//doi: 10.1002/14651858.CD010794.pub2

18. Rainsford KD. Ibuprofen, a critical bibliographic review. Taylor&Francis Limited, 2005;1-7

19. Rainsford KD. Ibuprofen: pharmacology, efficacy and safety. Inflammopharmacology. 2009;17: 275–342

20. rcp_4144_30.12.11.pdf (anm.ro): RCP Nurofen Răceală și gripă 200mg/30mg comprimate filmate

21. Ross JM, DeHoratius J. Non narcotic analgesics. In: DiPalma JR and DiGregorio GJ editors. Basic pharmacology in medicine. 3^rd ed., McGraw hill publishing company New York. 1990;311-316 

22. Varrassi G, Pergolizzi IV, Dowling P, Paladini A. Ibuprofen Safety at the Golden Anniversary: Are All NSAIDs the Same? A Narrative Review. Adis Journals. 2019;37(1):61-82. https://doi.org/10.6084/m9.figshare.10075727.v1

23. Wahbi AA, Hassan E, Hamdy D, Khamis E, Barary M. Spectrophotometric methods for the determination of Ibuprofen in tablets. Pak J Pharm Sci. 2005;18(4):1-6

24. Walsh P, Rothenberg SJ, Bang H. Safety of ibuprofen in infants younger than six months: A retrospective cohort study, PLoS ONE. 2018;13(6):e0199493. http//doi: 10.1371/journal.pone.0199493

25. WHO Model List of Essential Medicines (19th List)” (PDF). World Health Organization. 2015, arhivat (PDF) din originalul din 13 decembrie 2016, accesat în 25 noiembrie 2019