Care sunt învățămintele crizei?

Data: 04/02/2015
orizonturi

Perspectiva evoluției spre 2020

Analiză a pieței farmaceutice în intervalul 2008 - 2014, realizată de Dan ZAHARESCU, Director Executiv ARPIM


DAN ZAHARESCU
Director Executiv ARPIM
Intervalul 2008 – 2014 coincide cu două fenomene importante, care au afectat semnificativ piața farmaceutică din România în toți acești șase ani. Pe de-o parte a fost criza economică, cu tot valul de măsuri administrative de control al costurilor și de constrângeri care au însoțit-o: alocări bugetare insuficiente, prelungirea termenelor de plată la un nivel fără precedent, preț minim european pentru medicamentele eliberate pe baza prescripției medicale, prețul calculat la un curs de schimb fix pe perioade de un an și chiar mai lungi, precum și deja binecunoscuta taxă claw-back cu cele nu mai puțin de patru variante ale sale.
    Pe de altă parte, 2008 – 2014 a fost cea mai lungă perioadă de timp din istoria recentă a României, în care lista de medicamente compensate și gratuite nu a fost actualizată, fenomen care a adus prejudicii majore atât pacienților (mai ales celor suferinzi de boli cronice grave), cât și producătorilor de medicamente, indiferent dacă vorbim de medicamente inovatoare sau generice.
    Toate acestea au lăsat urme adânci asupra pieței farmaceutice în ultimii șase ani și este important să vedem care sunt învățăturile acestei crize și ce ar trebui făcut pentru ca la orizontul anilor 2020, să ne putem apropia de nivelul mediu al țărilor europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente, dar și din perspectiva evoluției pieței farmaceutice, ca atare.
    O analiză a intervalului 2008 - 2014, unică în felul ei, a fost prezentată recent de compania CEGEDIM și voi încerca în cele ce urmează să evidențiez câteva idei principale care reies din acest studiu. Dacă privim evoluția pieței farmaceutice în ultimii șase ani, observăm că ea aproape s-a dublat ca valoare în moneda locală, în contextul în care numărul
 


Foto 1
 
de cutii de medicamente comercializate a rămas aproape constant. (Foto 1). Ce este interesant de remarcat, este faptul că există o creștere proporțională cu piața a prețului per cutie, dar și al numărului de zile de tratament (DOT) per cutie (35%).Acest fapt ne permite să concluzionăm că s-a încercat în tot acest timp o optimizare a ambalajelor medicamentelor, în condițiile creșterii ponderii tratamentelor cronice față de cele acute, fapt care a menținut aproximativ constant numărul
 
 
de cutii de medicamente manipulate pe circuitele comerciale.
    O monitorizare a evoluției cursului de schimb valutar din ultimii 6 ani, (Foto 2) ne arată că în ciuda unei creșteri aparent spectaculoase a pieței farmaceutice în moneda locală, ea este mult mai temperată în Euro (aproximativ jumătate ca valoare în procente: 44,6% Euro vs. 83,7% RON ).
    Concluzia CEGEDIM față de aceste evoluții, este că piața farmaceutică românească urmărește în ultimii ani convergența de prețuri cu celelalte țări din Uniunea Europeană, cu toate consecințele și riscurile aferente: creșteri de prețuri în moneda locală (acolo unde este cazul), prețuri ale tratamentelor relativ constante în euro, dar mai mici în continuare în România decât în celelalte țări ale Uniunii Europene, precum și păstrarea statutului României de «țară sursă», în contextul unui comerț intracomunitar mai activ, sau sub denumirea în care acesta mai este cunoscut, aceea de „comerț paralel“.
    Privind alternativ la piața de Rx-uri și la cea de OTC-uri și încercând o analiză comparativă, observăm că ambele au evoluat asemănător în ultimii șase ani în termeni valorici, atât în RON cât și în Euro (Foto 3). O evoluție paralelă
Foto 3




Foto 4
 


Foto 2



 
observăm la nivelul prețului pe unitatea terapeutică comercializată, în schimb este spectaculoasă creșterea procentuală a prețului exprimat în zile de tratament pentru OTC-uri față de Rx-uri, (atât în RON cât și în Euro). Această evoluție este remarcată prin numărul de zile de tratament cu OTC-uri care a crescut cu apoape 10% în ultimii 6 ani, în condițiile în care numărul de cutii vândute a scăzut cu un procent asemănător. Deci am avut de-a face cu mai puține cutii comercializate, cu un conținut ceva mai mare ca număr de zile de tratament/cutie, dar cu un preț care a crescut cu aproape 30% în Euro. Și să nu uităm că aceste medicamente au fost plătite aproape în exclusivitate de către pacienți din propriile buzunare, într-o perioadă de criză economică profundă.
    Odată ce am ajuns să avem o imagine a evoluției pieței farmaceutice din punctul de vedere al raportului Rx/OTC, este interesant să analizăm și evoluția pe ariile terapeutice majore, la nivel ATC1 (Foto 4). Aici tendințele urmează o evoluție specifică unei țări europene cu creșteri semnificative în număr de zile de tratament (deci tratament mai bun și accesibil mai multor pacienți), pe ariile terapeutice specifice bolilor cronice L, C, A, N și R și scăderi pe J unde avem tratamentul bolilor infecțioase. Referitor la prețul în Euro pe zi de tratament, este de remarcat scăderea cu 14,5% de pe segmentul bolilor cardiovasculare, raportată la o creștere medie a prețului pe zi de tratament cu 5,4% în întregul ansamblu. Și să nu uităm faptul că, așa cum semnalam mai devreme, aceste evoluții sunt analizate
 



Foto 5




Foto 6

 
în contextul neintroducerii de noi medicamente în lista de medicamente compensate și gratuite, care ar fi putut să aibă influențe și mai mari asupra tuturor aspectelor prezentate până acum.
    În ceea ce privește evoluția OTC-urilor pe diversele clase terapeutice, este de remarcat creșterea numărului de zile de tratament pe segmentul M (musculo-scheletal), comparativ cu scăderile semnificative înregistrate pe aproape toate celelalte segmente evidențiate în studiu. Ce este însă surprinzător și cu adevărat remarcabil, este nivelul de creștere a prețului pe zi de tratament cu OTC-uri, care a fost în ansamblu mai mare cu 25,8%, exprimat în Euro… și subliniez din nou, într-o perioadă de criză și pentru medicamente care sunt cumpărate de pacienți exclusiv cu bani din buzunarul propriu. Dar nu trebuie să ne mirăm de acest fapt. Segmentul OTC-urilor a funcționat în toți acești ani ca o supapă de reglaj, care a permis atenuarea presiunii generate de extinderea terme­nenelor de plată pentru medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală până la un absolut inimaginabil de 400 de zile, corelată cu nevoia aproape disperată a farmaciștilor de a colecta bani cash pentru derularea activităților de zi cu zi, dar și pentru plata taxelor către stat.
    Din nou, concluziile trase de colegii de la CEGEDIM, urmare a acestei ana­lize, sunt remarcabile: nu este posibil ca o singură decizie administrativă să controleze nevoile în domeniul sănătății; subiectul este atât de complex, încât nimeni nu poate să prevadă evoluția exactă pe termen mediu și lung. Cea mai bună cale de a răsplăti performanța este
 
o concurență sănătoasă și corectă și o continuă adaptare a sistemului, la toate evoluțiile relevante.
    Analiza dinamicii înregistrate de 1073 de DCI-uri în ultimii 6 ani, ( Foto 5), ne arată că aproximativ 1/3 din ele (344) au avut o creștere mai mare de 50% ca număr de zile de tratament, cu o creștere ca valoare în Euro, de 115,7%. Practic, acest grup de medicamente a asigurat dinamica pieței farmaceutice în ansamblul ei, spre deosebire de celelalte 2/3, care au înregistrat scăderi semnificative ca valoare.
    De ce totuși piața are tendința să crească, în condițiile în care mediul economic este foarte ostil ? (Foto 6). Răspunsul la această întrebare este dat în primul rând de nevoia tratament în creștere și tendința de apropiere de nivelul mediu de cheltuieli cu medicamentele în țările Uniunii Europene. Și aceasta în contexul nivelului foarte scăzut al cheltuielilor pentru medicamente înregistrat în România pe cap de locuitor. Astăzi, în 2014, suntem încă în jurul sumei de 90 de Euro/an/capita, în condițiile în care în țările apropiate României din punctul de vedere al dezvoltării sociale și economice, (Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia), aceleași cheltuieli sunt de două, trei sau chiar de patru ori mai mari. Este interesant de observat că pe principalele clase terapeutice la nivel de ATC1, creșterea a fost omogenă și mai mare de 50% pe fiecare clasa terapeutică în parte, pentru DCI-urile care au avut o creștere a numărului de zile de tratament cu peste 50%. Această situație arată că pentru toate ariile terapeutice principale există medicamente care răspund nevoilor în creștere de tratament ale populației, dar este extrem de important de știut în ce mă­sură aceste nevoi sunt complet și corect acoperite, fapt care este mult mai greu de stabilit.
    În fapt, aceasta trebuie să fie direcția principală de acțiune la orizontul anilor 2020: identificarea și evaluarea corectă a nevoilor reale de tratament ale populației României, în așa fel încât prin măsurile administrative care vor fi adoptate de autorități, să se asigure cadrul legislativ și condițiile economice care să permită industriei farmaceutice să atingă într-un mod eficace obiectivele în domeniul sănătății.
dr. farm. Petru Crăciun
punctul pe i

Faptul că medicamentul nu e un bun de larg consum este de la sine înțeles pentru...

...
Ioan-Aurel Pop
reteta de cultura

Nu se știe în detaliu prin ce mecanisme ale minții ne atrage trecutul, dar fenomenul este incontestabil, chiar dacă unii dintre noi detestă (sau afirmă că detestă) acest lucru. O explicație generală există și este arhicunoscută: istoria reprezintă viața oamenilor trăitori în trecut, iar viața este esența „trestiei gânditoare” numite om. Cum să nu fim atrași de viață, adică de noi înșine, de soarta noastră ...
Orizonturi
09/06
PUNCTUL PE I
Cultura - Reteta de cultura
04/09
Cultura - Carte
univers farmaceutic
Acest site, numele sau si tot materialul inclus este copyright © Colegiul Farmacistilor din Romania (toate drepturile rezervate).
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom