Finanțarea medicamentelor va deveni o problemă din ce în ce mai dificilă în anii viitori.
Procent(%) cheltuieli medicamente din PIB
Se cheltuie (vedeți grafic) pe medicamente între 1-2% din PIB-ul (produs intern brut) unei țări din OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare). In anul 2013, media țărilor din OECD a fost 1,4% din PIB:
Media privind cheltuielile cu medicamente din țările OECD este de 1,4% din PIB.
România ar trebui sa cheltuie 2% sau mai mult pentru finanțarea medicamentelor cum este cazul pentru Grecia, Ungaria, Slovacia și Japonia. Un calcul simplu ne arată:
2% x 323 mld. Euro (PIB-ul estimat în anul 2023) = 6,46 mld Euro.
Noi avem două probleme semnificative de rezolvat privind finanțarea medicamentelor:
Cheltuieli medicamente din FNUASS (fondul național unic de asigurări sociale de sănătate)
Înainte de a discuta despre cifre este bine să ne însușim axioma: TOȚI CEI AFLAȚI ÎN SUFERINȚĂ TREBUIE TRATAȚI.
Citez din articolele “Despre finanțarea medicamentelor” și “Evoluție cheltuieli medicamente si o propunere“ scrise de subsemnatul în anul 2018, respectiv în anul 2023.
“M-am gândit că o recapitulare ar fi utilă și aveți spicuiri din HG nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate (HG-ul -versiunea actualizată- este disponibilă pe site-ul CFR)“:
Sublista | Definiție | |
A | DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 90% din preţul de referinţă | |
B | DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din preţul de referinţă | |
SUBLISTA C - DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100% | secțiunea C1 | DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli în regim de compensare 100% din preţul de referinţă |
secțiunea C2 | DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc | |
secțiunea C3 | DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, dacă nu realizează venituri, precum şi gravide şi lehuze, în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 100% din preţul de referinţă | |
D | DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 20% din preţul de referinţă | |
SUBLISTA E - DCI-uri corespunzătoare medicamentelor imunologice folosite pentru producerea imunității active (sau folosite pentru prevenirea unor boli transmisibile), de care beneficiază unele segmente populaționale în tratamentul ambulatoriu | secțiunea E1 | DCI-uri corespunzătoare medicamentelor imunologice folosite pentru producerea imunităţii active (sau folosite pentru prevenirea unor boli transmisibile), de care beneficiază unele segmente populaţionale* în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din preţul de referinţă |
secțiunea E2 | DCI-uri corespunzătoare medicamentelor imunologice folosite pentru producerea imunităţii active (sau folosite pentru prevenirea unor boli transmisibile), de care beneficiază unele segmente populaţionale* în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 100% din preţul de referinţă |
Cum beneficiem de aceste medicamente (inclusiv vaccinuri = medicamente imunologice), eliberate pe bază de prescripție medicală? Ori se acoperă 100% prețul cu amănuntul al medicamentului ori se aplică valori procentuale din care statul (adică noi, prin contribuțiile la sănătate) acoperă o parte din preț, iar pacienții (adică noi) acoperă diferența de preț dintre prețul cu amănuntul al medicamentului - PR:
Sublista | % compensare din PR / PD* | Preț medicament |
A | 90 | PR + coplată |
B | 50 | PR + coplată |
C (secțiunile C1, C3) | 100 | PR |
C (secțiunea C2) | 100 | PD |
D | 20 | PR + coplată |
E (secțiunea E1) | 50 | PR + coplată |
E (secțiunea E2) | 100 | PR |
*PR = preț de referință
*PD = preț de decontare”
“Clasificarea” cu care lucrează CNAS când face vorbire despre finanțarea medicamentelor:
Definiție CNAS – pt finanțare | Subliste - în general | Clasificare Medicamente/Boli |
Medicamente cu și fără contribuție personala | A, B, C1, C3, D | inovative (care de regulă nu mai sunt protejate de patent) + generice, pt boli “clasice (de ex. HTA)“ |
Medicamente pt boli cronice (cu risc crecut) utilizate in PNS – programe naționale de sănătate) | C2 | inovative -de regulă- + generice pt boli grave (de ex. diabet, cancer, transplant, HIV-SIDA etc), respectiv inovative pt boli rare |
Medicamente cost/volum | C2 | inovative -de regulă- pt boli grave, respectiv rare |
Medicamente cost-volum-rezultat | inovative -de regulă- pt boli grave, “cu impact mare“ (hepatita virala C) |
Sunt atâtea opinii despre subiect, avizate sau nu, astfel încât am realizat că este necesar să discutăm pe cifrele oficiale publicate pe site-ul CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate).
Nu discut aici despre medicamentele care se administrează în spital și care fac parte din cheltuielile alocate la “Unitățile sanitare cu paturi“. Oricum, cheltuielile cu medicamente în spitale nu sunt evidențiate separat și pot să fac doar o estimare.
Tratez strict cheltuielile pentru medicamentele din cele două categorii care sunt evidențiate ca atare în rapoartele CNAS:
* site CNAS: Evolutia anuala a FNUASS in perioada 1999 - 2024
** prelucrare autor
marcat in roșu: materiale sanitare inclusiv
PN = program național (de sănătate, cu scop curativ)
FNUASS = fond național de asigurări sociale de sănătate
În aceste două categorii, de mai sus, intră și medicamentele CVR/CV (cost-volum-rezultat/cost-volum). ”
Observații (la cifrele din tabel):
Se naște întrebarea: mai poate fi considerat fondul national unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) un fond social?
Dacă sunt comunicate cheltuielile cu medicamente pe subliste (A, B, C: C1, C2, C3, D, E: E1, E2) și facem o analiză pe volum, respectiv pe valoare o să fim -unii- surprinși de rezultate.
Am aflat următoarele aspecte relevante pentru consumul de medicamente din anul 2023, din comunicările de la conferința “Sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului de sănătate. Rolul medicamentelor generice si biosimilare“ organizată de Asociația Producătorilor de Medicamentete Generice din România (APMGR) despre cheltuielile CNAS privind medicamentele:
Statul român are un drum cu sens unic:
Finanțare medicamente scumpe, foarte scumpe și extrem de scumpe
Ce înseamnă un medicament scump, foarte scump si extrem de scump?
Este o defalcare personală:
- un medicament scump are preț cu amănuntul (PA)= 1.000 - 10.000 lei
- un medicament foarte scump are preț cu amănuntul (PA) = 10.000 - 50.000 lei
- un medicament extrem de scump are preț cu amănuntul (PA)= > 50.000 lei.
În Canamed (catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România) sunt peste 300 de coduri de medicamente al căror PA este mai mare de 10.000 lei, din care peste 100 de coduri de medicamente au PA > 50.000 lei.
Se caută rezolvări pentru finanțarea medicamentelor foarte scumpe și extrem de scumpe, dar o soluție este -încă- departe.
Am urmărit webinarele din cadrul Oslo Medicines Initiatives (OMI) și nu s-a întrezărit soluția. Am citit rapoartele dedicate și n-am văzut soluția. Sunt încercări de rezolvare, dar se pare că prețul medicamentelor este prea mare.
Mă gândesc la următoarea soluție:
urmate de decizii adecvate.
În ultimii ani am remarcat că au fost lansate pe piața farmaceutică medicamente obținute prin terapii celulare și genice (sunt două astfel de medicamente si-n Canamed), editare genetică, dar prețul cu amănuntul al acestora este de ordinul sutelor de mii/milioanelor de euro. Stimulente pentru inovație trebuie acordate, firmele farmaceutice trebuie să facă profit, dar societatea nu va putea ține ritmul cu cheltuielile pentru medicamente. Vor fi din ce în ce mai multe medicamente foarte scumpe si extrem de scumpe, iar rigurozizatea prescrierii acestora va juca in rol esential. Trebuie cântărită extrem de atent balanța beneficii-riscuri, iar analizele farmacoeconomice vor fi o normalitate în anii care vin.
Trebuie să găsim o soluție financiară, dar nu este deloc simplu.
Citez din articolul “Despre finanțarea medicamentelor” scris de subsemnatul în anul 2018:
“Tendința firmelor inovatoare este sa caute soluții pentru aceste boli care afectează subseturi de populație (plecând de la boli rare -cateva zeci de persoane-, trecând prin neoplasme unde sunt sub tratament aprox. 130.000 de persoane si încheind cu diabetul zaharat -aproape milionul de persoane sub tratament).
Sunt soluții de a avea acces la astfel de medicamente. Iar “montajul“ financiar este dificil, dar nu imposibil.”
Stiința merge înainte și așa trebuie să fie, dar finanțarea nu (poate) ține pasul.
Să fim sănătoși!
Permiteți-mi să am onoarea de a răspunde invitației de a-mi exprima propria viziune despre o specialitate vitală, extrem de puțin promovată în România, dar care a prins contur datorită câtorva farmaciști specialiști în farmacie clinică ajunși în posturi specifice în spitalele din țară.
Aceștia au avut curajul să contrazică și să învingă sistemul, care pare că încearcă în mod constant să nu recunoască potențialul...
...