Mă concentrez pe farmacistul de comunitate, respectiv farmacia de comunitate.
Nu trebuie să reinventăm roata.
Doar sa ne uităm mai la Vest de noi și să înțelegem ce au făcut alții în ultima sută de ani.
O să-mi permit să enumăr câteva probleme la care trebuie găsită o rezolvare cât mai rapidă.
De ce vorbesc de numărul de 18,000 de farmaciști de comunitate? Anul trecut s-au emis avize pentru mai mult de 20,000 de farmaciști, iar peste 90% dintre ei lucrează în farmaciile de comunitate.
Este o problemă de model, ales de legiuitori (decidenți) și validat de societate.
În prima variantă ne îndreptăm către America Latină, iar în a doua variantă ne îndreptăm către Europa Centrală și Europa de Vest.
După anul 2000, viața ne-a arătat că ne îndreptăm către America Latină. Asta ne dorim? Nu cred că cineva dorește să mergem în această direcție. Îmi doresc o clasă de mijloc bine reprezentată și articulată, cu farmaciștii făcând parte din ea.
Citez din articolul „Ce dorim să construim” scris de subsemnatul în anul 2023: ”Sunt numeroase salarii nete lunare care nu depășesc 3,200 lei. Este nevoie de o salarizare decentă, cu un salariu net lunar cuprins între 4,000-8,000 lei, la actualul nivel al prețurilor.
Nu este bine pentru farmaciști -din punct de vedere salarial- nici la stat (farmacii de spital).....
Un farmacist debutant nu ar trebui să aibă un salariu net lunar mai mic de 4,000 lei.”
Mi se pare de bun simț și reprezintă normalitatea ca un farmacist de comunitate să aibă un salariu net lunar de minimum 6,500 lei, la nivelul actual al prețurilor.
Ce trăim acum -din punct de vedere financiar- este anormal: salarii nete lunare între 3,000-4,000 lei pentru farmaciștii de comunitate. Indiferent dacă lucrezi la o farmacie independentă sau de lanț.
Suntem mult prea dependenți de zona comercială. Targetul are conotații pozitive și negative. Dacă se apasă aiurea pe acestă pedală nu are cum să iasă bine. Mai ales de persoanele -care nu sunt din profesie- și consideră medicamentele drept bunuri de larg consum.
Poate, de aceea, s-a ajuns ca 40% din populație -conform unui studiu comandat,anul trecut, de Colegiul Farmaciștilor din România- să nu știe că suntem absolvenți de facultate și să fim tratați drept „vânzători de medicamente”. Este bine șă știi bine despre zona comercială, dar nu pentru așa ceva ne-am pregătit în facultate.
Văd o singură soluție pentru colegi: să promovați zona de sănătate, sa comunicați cu pacientul, să vă asigurați că faceti tot ce este posibil pentru a asigura binele pacienților și să nu acceptați presiuni comerciale.
Farmacia este despre SĂNĂTATE, nu despre comerț!
Am văzut că se vehiculează acest număr. Nu este adevărat.
Dacă plecați de la premisa că funcționează aprox. 8,000 de farmacii de comunitate și aprox. 900 de oficine (oficină comunitară rurală - punct de lucru înfiinţat de către o farmacie comunitară) sunteți aproape de adevăr. Numerele exacte sunt disponibile.
Care-i situația numărului farmaciilor în Europa? O să citez din articolul „Despre farmacii, prețuri medicamente și venituri” scris de subsemnatul în anul 2021: “Ce ne spune tabelul următor referitor la numărul de farmacii comunitare raportat la 100.000 locuitori din raportul „Health at a glance 2017„ OECD (2017) - capitolul “Pharmacists and pharmacies”; OECD Indicators, OECD
Community pharmacies, 2015 (or nearest year)
1. Estimates.
Source: FIP (2015), “Global Trends Shaping Pharmacy – Regulatory Frameworks, Distribution of Medicines and Professional Services. 2013-2015”.
România are un indicator estimat (număr de farmacii comunitare la 100.000 locuitori) de 40, luând în considerare datele recensământului din anul 2011 (>20 mil. locuitori) și un număr aproximativ de 8,000 de farmacii comunitare în anul 2020. Este unul dintre indicatorii care ne-ar plasa în top 5…..”
Am să vă prezint -pe baza tabelului de mai sus- situațiile din țările OECD (unitar), respectiv din două țări din Uniunea Europeană:
Citez din articolul “Să înțelegem ce se întâmplă” scris de subsemnatul în anul 2022:
“Dacă nu facem nimic -la nivel societal- o să ne trezim când vor “crăpa” farmaciile, dar va fi prea târziu. Din păcate, fenomenul se va întâmpla curând.
Reprezintă un exercițiu real de supraviețuire: cum să gestionezi o farmacie, cum să dai salariile, cum să achiți medicamentele, cum să plătești utilitățile?
Alte aspecte de discutat:
Suntem în media europeană cu numărul de farmaciști și suntem în topul european cu numărul de farmacii (indicatori raportați la 100.000 de locuitori). Ca să fie totul clar, o farmacie deservește 4,122 pacienți în Uniunea Europeană (cf. raport PGEU 2021), iar la noi o farmacie deservește aproximativ 2,500 pacienți.”
De fapt, după ultimul recensământ din anul 2021 suntem 19,1 milioane de locuitori în țară, deci stăm astfel: 1 farmacie/ aprox 2,146 locuitori (19,1 mil./8,900 unităti și subunități farmaceutice, adică farmacii de comunitate și oficine comunitare rurale).
După cum arată raportul PGEU 2021 este nevoie -în medie- de peste 4,000 locuitori/farmacie astfel încât farmacia de comunitate să fie viabilă financiar. Altfel, nu reziști economic, mai ales în țările mai puțin dezvoltate economic.
Sunt și țări -Franța, Spania, Belgia- care au mai puțin 4,000 locuitori/farmacie, dar sistemul de adaosuri și serviciile farmaceutice te sprijină astfel încât să poți oferi salarii decente.
De asemenea am remarcat că se spune că s-a decis -la nivel european- liberalizarea pieței farmaciilor. Nu este adevărat. Sănătatea -ca domeniu-, deci și numărul de farmacii, este atributul fiecărui stat membru al Uniunii Europene.
Cine crede că un număr mai mare de farmacii va conduce la scăderea prețului medicamentelor nu știe ce vorbește. De fapt, prețul medicamentelor Rx (care se eliberează pe bază de prescripție medicală) este reglementat prin lege.
Dacă tratăm farmacia în termeni de concurență comitem o gravă eroare de judecată.
Am văzut că s-a stârnit o “vie emoție” cu criteriul geografic (distanța între farmacii). Dacă se legiferează, se aplică pentru viitor.
Farmaciile de comunitate trebuie înființate având la bază, cumulativ, cele două criterii: demografic și geografic.
Sunt și câteva decizii ale Curții Europene de Justiție legate de aceste două criterii care ne spun că este la latitudinea fiecărui stat membru “ce și cum” face, respectiv că instituirea unor astfel de criterii nu afectează concurența.
Altfel, ajungem la situația existentă în țara noastră, cu trei-patru farmacii în aproape fiecare intersecție, iar relocarea se încearcă a se face -aproape exclusiv- în zonele cu vad comercial.
Pe unde am fost, prin Europa, n-am văzut așa ceva. Ba din contră.
De asemenea, nu este nevoie ca persoanele din zona rurală să se deplaseze la oraș pentru anumite tipuri de medicamente. Este nevoie de stimulente financiare (se practică în alte țări europene) pentru farmaciile de comunitate/oficinele din zona rurală.
Până nu se modifică acest Ordin, respectiv art. 19 din Anexă, care se referă la sistemul de adaosuri, nu se va întâmpla nimic pozitiv cu farmaciile de comunitate și cu salarizarea farmaciștilor. Am scris un articol separat în acest număr despre acest Ordin.
Este nevoie sa construim un sistem de adaosuri rezonabil care sa asigure salarii/venituri decente pt farmaciști.
Citez din HG nr. 1.004 din 20 octombrie 2023 (actul legislativ este postat pe site, la sectiunea Legislație/Hotărâri de Guvern). Strategia Naţională de Sănătate 2023 – 2030:
Viziune – „Pentru sănătate, împreună”
„Profesioniştii din sistemul de sănătate interacţionează empatic, profesionist şi cu compasiune cu pacienţii, familiile şi apropiaţii aparţinătorii acestora şi îi sprijină activ în deciziile referitoare la propria sănătate. De asemenea, profesioniştii din sistemul de sănătate sunt valorizaţi şi recompensaţi corespunzător, lucrează întrun mediu sigur, sunt pro-activi, acţionează coordonat şi sinergic şi oferă intervenţii/servicii care produc valoare adăugată societăţii”.
În loc să ne ocupăm de zona de sănătate suntem siliți să ne petrecem -zilnic- câteva ore, în zona comercială. În loc să ne ocupăm de consiliere farmaceutică și servicii farmaceutice pentru pacienți, facem o adevărată “echilibristică“ privind asigurarea medicamentelor. Nici nu vreau să mă refer la zecile de medicamente deficitare și ce ești nevoit să faci ca să le achiziționezi…..
Îmi dau seama că sunt unii (chiar decidenți) care nu vor să înțeleagă un adevăr elementar pe care mă simt nevoit să-l repet: farmacia este despre SĂNĂTATE, nu despre comerț.
În calitate de farmacist este bine să te concentrezi pe pacienți și binele lor, dar zona comercială nu-ți dă pace. De cam 15 ani este din ce in ce mai rău, iar politica prețului minim la medicamente -dintr-un coș de țări- reprezintă un “duș mai mult decât rece”, ca să nu spun o utopie, pentru noi toți.
Sunt suișuri si coborâșuri pentru activitatea în farmacia comunitară. Sunt convins că în anii următori va urma un suiș pe zona de sănătate.
Am detaliat într-un alt articol “Evoluție cheltuieli medicamente și o propunere“ scris de subsemnatul în anul 2023, ce cred că este de făcut în această direcție.
Am uitat termenul de ECHITATE pentru semenii noștri care sunt/au devenit pacienți.
Începe să ți se pară normal ceea ce este anormal.
Este nevoie de echilibru între viața profesională și viața personală. Colegiul Farmaciștilor din România a comandat -anul trecut- un studiu reprezentativ la nivel national, iar răspunsurile respondenților, la una din întrebări, ne arată că 65% din populația țării noastre este de acord ca farmaciile de comunitate să fie închise duminica (bineînțeles că va funcționa principiul rotațional și vor fi deschise farmacii).
Revin la țările de la Vest de noi. Câte farmacii sunt deschise duminica? Pe unde am fost, prin Europa, n-am văzut așa ceva.
De asemenea, majoritatea covârșitoare a farmaciilor de comunitate închide sâmbăta, la ora 16.00.
În loc de final pot spune că n-am văzut că “se moare” de grija farmaciștilor pentru ca aceștia să se concentreze -numai- pe asigurarea binelui pacienților.
Nu țin minte să fi remarcat -în ultimii 34 de ani- vreo acțiune a autorităților de sprijin financiar/material la adresa farmaciștilor și farmaciilor.
Mai sunt și alte probleme farmaceutice presante (disponibilitatea medicamentelor, accesibilitatea medicamentelor, termene plată medicamente, număr studenți farmacie etc), dar le las pentru articole viitoare.
Faptul că medicamentul nu e un bun de larg consum este de la sine înțeles pentru...
...Procent(%) cheltuieli medicamente din PIB. Se cheltuie (vedeți grafic) pe medicamente între 1-2% din PIB-ul (produs intern brut) unei țări din OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare). In anul 2013, media țărilor din OECD a fost 1,4% din PIB...
...