Realitatea augmentată, AR, și realitatea virtuală, VR, sunt cele mai noi tehnologii utilizate în lumea divertismentului și a jocurilor video, dar și în diferite aplicații din domeniul educației.

Aceste două tehnologii, ajung foarte adesea să fie confundate datorită diverselor gadget-uri și accesorii prin care ajung să fie experimentate.

Pentru a înțelege mai bine caracteristicile celor două tehnologii, vă prezentăm în continuare o serie de diferențe dintre acestea.

Cum se diferențiază cele două tehnologii?

În timp ce realitatea virtuală implică o experiență complet nouă care izolează lumea reală și în care utilizatorii sunt transportați într-o serie de medii virtuale, realitatea augmentată îmbogățește mediul înconjurător cu elemente digitale, printr-o suprapunere a elementelor virtuale asupra lumii reale.

Astfel, se poate spune că VR reprezintă o tehnologie ce poate oferi experiențe fantastice și posibilități nenumărate de a vizita alte lumi în timp ce AR este responsabilă cu îmbunătățirea realității în care trăim.

Realitatea virtuală se deosebește de realitatea augmentată prin mai multe aspecte, cele mai importante fiind: diferențele vizuale, de dispozitiv, de experiență, de acces și conținut.

Diferența dintre dispozitive este aceea că în cazul VR-ului, este necesară utilizarea „ochelarilor” uneori împreună cu alte echipamente, cum ar fi controlerele în timp ce conținutul AR-ului este optimizat astfel încât să fie compatibil cu aproape orice dispozitiv mobil care este folosit în mod curent de oameni din întreaga lume, având astfel un grad de accesibilitate mult mai mare și depinzând doar de conexiunea la internet.

În ceea ce privește experiența oferită utilizatorului, în cazul VR-ului este individuală în timp ce pentru AR aceasta poate fi colectivă, mai multe persoane explorând conținutul AR simultan.

Cum funcționează realitatea augmentată?

Principiul de funcționare este relativ ușor de înțeles, realitatea augmentată suprapunând elemente digitale peste mediul de interes captat cu ajutorul camerei dispozitivului utilizat.

De asemenea, sunt necesare instrumente de înregistrare cum ar fi senzorii de mișcare și accelerometrele, care permit definirea spațiului în care s-ar suprapune sau așeza informațiile senzoriale sau obiectele care ar trebui să fie în jurul utilizatorului AR. Viziunea computerizată reprezintă și ea un aspect foarte important deoarece utilizarea camerei presupune colectarea imaginilor din lumea exterioară pentru interpretare și referință utilizând un algoritm de învățare automată. În cele din urmă este necesar și un dispozitiv de ieșire, acesta refererindu-se la afișajul de pe care utilizatorii pot vizualiza imaginea sau videoclipul rezultat, cum ar fi un telefon sau un monitor de computer.

Tipuri de realitate augmentată

• AR bazată pe markeri, acesta are nevoie de un marker vizual sau de o imagine distinctă pe care camera o recunoaște și o procesează pentru a dezvălui informații despre un obiect. Marcatorul este de obicei un cod QR sau o siglă. Această categorie este foarte populară datorită costurilor scăzute și a manierei facile de implementare însă cu toate acestea, necesită descărcarea unei aplicații personalizate care recunoaște modele specifice.
• AR fără markeri, care nu necesită marcatori vizuali, din această categorie făcând parte aplicațiile în care se pot muta obiecte virtuale precum aplicațiile de design interior care permit plasarea pieselor de mobilier în diferite maniere pentru o perspectivă de ansamblu.
• AR bazată pe proiecție utilizează tehnologia avansată de proiecție pentru a simplifica sarcinile manuale complexe care fac parte din operațiunile de fabricație, asamblare, secvențiere și instruire ale unei companii și care poate fi aplicat de exemplu sistemelor de ghidare a luminii.

Aplicații utilizate în AR

Cu toate ca această tehnologie își face simțită prezența încă de la sfârșitul anilor 1960, companiile și industriile nu au exploatat încă pe deplin întregul său potențial. Printre cele mai populare exemple ale domeniilor în care se utilizează realitatea augmentată se numără:

• Siguranță și securitate publică prin aplicațiile pentru smartphone-uri care ajută oamenii să găsească informații critice în caz de urgență îndrumându-i ce să facă în anumite situații. În această categorie regăsesc aplicațiile: Sun-Seeker și Augmented Reality GPS.
• Jocuri și divertisment: Pokemon Go alături de lentilele Snapchat sunt o dovadă reală a popularității acestei tehnologii cu precădere în rândul tinerilor.
• Educație: prin utilizarea de jocuri în procesul de învățare, operarea echipamentelor medicale și realizarea intervențiilor chirurgicale cu ajutorul AR. Câteva exemple de aplicații sunt: Elements 4D, Anatomy 4D, AugThat, Math Alive.
• Călătorii și turism: atunci când un turist dorește mai multe informații cu privire la un reper interesant poate îndrepta camera telefonului spre acesta și instantaneu află toate informațiile disponibile, experiență valabilă și în cazul muzeelor și a hotelurilor. Astfel de exemple sunt: Google Lense, Upp in the air, Art Lense.

Asftel, putem concluziona că realitatea augmentată ne oferă nu numai noi perspective asupra lucrurilor vechi dar și că intervine într-un mod pozitiv în procesul de educație, dezvoltare personală și modernizare a activităților cotidiene. Ne aflăm într-un moment în care tehnologia ne poate schimba viața atât la propriu cât și la figurat prin experiențele pe care ni le pune la dispoziție și este de datoria noastră să nu împiedicăm acest proces.