Titlul este prezentat continuu pe toate canalele media. Depinde cum și la ce-i folosim.

PNRR (planul național de redresare și reziliență) și digitalizarea riscă sa ajungă două fetișuri. Cât de des sunt pronunțate aceste cuvinte.

Nu sunt om tehnic, dar am câteva idei despre digitalizare. În multe locuri facem -de fapt- digitizare, nu digitalizare

Am remarcat că se digitalizează numeroase spitale, cu bani din PNRR. Să nu ajungem prin anul 2027 să ne întrebăm: ne-am digitalizat si nu putem scoate -la nivel național- informații pertinente despre afecțiunile medicale și costurile lor, despre anumite proceduri și costurile lor? Nu văd „tabelele” centralizatoare care trebuie să iasă din sistemele informatice ale spitalelor și să ajungă în comisiile de lucru și pe birourile decidenților. Înțeleg că este o efervescență privind digitalizarea, dar n-am auzit nimic depre standarde comune astfel încât sistemele să fie interoperabile, să comunice între ele și să utilizezi -la nivel național- integrarea anumitor date. Date pe care să le interpretrezi ca să poți să iei decizii fundamentate. Dacă o să fie -doar- oaze de digitalizare n-am realizat mare lucru.

De asemenea, am înțeles că noul SIUI (sistem informatic unic integrat), parte a PIAS (platforma informatică de asigurări de sănătate) va fi gata în anul 2026 în loc de anul 2025. Tot cu bani din PNRR.

Continuă saga cu spitalele. Am asistat -cu câțiva ani în urmă- la prezentări despre cele opt spitale regionale. S-a ridicat miza și era vorba și de un spital metropolitan la București. N-am mai mai auzit nimic despre aceste proiecte. Și câtă cerneală a curs......

Acum este o altă saga: cele trei spitale regionale de la Cluj, Craiova și Iași care vor fi construite cu bani din PNRR. Am înțeles că vor fi gata prin anul 2028. Ce facem cu oamenii din spitalele existente? Ce facem cu clădirile spitalelor existente? De echipamentele medicale, avizări etc. nici nu vreau să mă gândesc câte sunt de făcut. În anul 2026 procesele, fluxurile și procedurile (în total cred că sunt câteva sute) privind organizarea si funcționarea acestor trei spitale -cu secțiile aferente- este nevoie să fie gata pentru a fi discutate de profesioniștii din sistemul de sănătate și gata de implementare la darea spitalelor în folosință.

De asemenea, am remarcat că s-a făcut o rectificare bugetară „mamut” la care sănătatea -prin CNAS- a beneficiat de peste 11 miliarde de lei.

În următoriii trei ani avem de cheltuit cam 100 miliarde euro pentru dezoltarea țării și suntem anesteziați de ideea, promovată asiduu, că „sunt bani”. Să nu cădem în capcana lui „sunt bani”. Este ușor să cheltuiești, dar banii se mai și termină și „cineva” trebuie să achite nota de plată.

Am realizat progrese semnificative în ultimii 35 de ani, dar mai sunt multe de făcut!

Bine!