Global Positioning System sau sistemul de localizare globală, reprezintă un sistem la nivel global de navigație prin intermediul sateliților și undelor radio. Acest sistem de radionavigație este format dintr-o rețea de sateliți ce orbitează în jurul Pământului, în puncte fixe, și receptorii acestora aflați la sol.

Inițial sistemul a fost conceput pentru armata SUA, dar în prezent există un număr foarte mare de utilizatori civili cărora li se permite să utilizeze sistemul GPS fără niciun fel de taxe sau restricții.

Evoluție

În anul 1909, este inventat primul sistem GPS (Jones Live Map) de către J.W. Jones. Acest dispozitiv era destinat automobiliștilor și consta în mai multe discuri imprimate cu hărți, ce ghidau șoferii.

Peste 30 de ani, Marina Britanică dezvoltă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sistemele de navigație la sol numite LORAN și Decca Navigator.

În anii 60, Marina SUA testează cu succes primul sistem de navigație prin satelit, numit Transit.

Până în anul 1983, continuă dezvoltarea aplicațiilor militare iar din acest an începe testarea sistemelor destinate civililor cu aplicații în domeniul naval și cel aviatic.

În prezent, sistemul folosește o constelație de aproximativ 30 de sateliți active.

Din punct de vedere al funcționării, GPS-ul este alcătuit din 3 segmente.

Primul segment este cel spatial, format din constelația de sateliți care emit semnale modulate cu coduri și mesaje de navigație.

Cel de-al doilea segment, este cel de control, alcătuit dintr-o rețea de stații de control aflate la sol și are ca rol supravegherea sateliților și actualizarea mesajelor de navigație ale acestora.

Ultimul segment îl reprezintă utilizatorii, fiind constituit din două părți: utilizatori civili și utilizatori militari. Ambele tipuri de utilizatori folosesc receptori GPS pentru stabilirea poziției spațiale.

Receptorul GPS este un dispozitiv ce are capacitatea de a recepționa semnalele emise de sateliți și în funcție de aceste informații poate determina poziția acestuia pe glob.

Receptoarele din zilele noastre sunt foarte precise, folosind tehnologia ”parallel multi-channel”. Chiar și așa funcționarea acestora poate fi afectată de spațiul în care operează, majoritatea nefiind utilizabili în spații închise, sub apă sau sub pământ.

Dispozitivele GPS pot fi:

• Dispozitive dedicate (folosite în navigația terestră sau maritimă);
• Dispozitive mobile (telefoane mobile, camere foto, etc. echipate cu funcție GPS);
• Module care se conectează la echipamente precum laptopuri;
• Sau dispozitive portabile (hand- held) (folosite în diverse activități precum drumețiile montane, pescuit sau vânătoare).

Aplicațiile disponibile în prezent pentru GPS se regăsesc în diferite domenii civile și militare, numărul acestora fiind semnificativ.

Printre domeniile și echipamentele care folosesc aplicațiile GPS civile în prezent, regăsim:

• Telefoanele mobile;
• Navigația rutieră ce ajută șoferii să identifice cea mai bună rută;
• Transportul aerian și maritim, prin ghidarea aeronavelor în zbor atât pentru faza de decolare cât și pentru aterizare. În cazul transportului maritim, navele sunt ghidate către cele mai sigure și mai scurte rute.
• Industria minieră pentru localizarea și cartografierea zonelor în care se găsesc zăcăminte, dar și pentru manevrarea utilajelor la distanță sau manangementul flotelor de utilaje.
• Construcții. Utilajele putând fi echipate cu echipamente GPS pentru localizarea și managementul acestora.
• Agricultură. Gestionarea suprafețelor agricole și planificarea lucrărilor putând fi eficientizate cu ajutorul datelor obținute prin GPS. De asemenea putem aminti tractoarele autonome dotate cu echipamente de geolocație.
• Asistarea și urmărirea animalelor sălbatice aflate în libertate.
• Urmărirea traseelor parcurse de sportivi sau persoane care desfășoară diferite activități recreaționale.

Nu putem trece cu vederea nici aplicațiile din domeniul militar care ajută la menținerea unui climat de pace și care sprijină majoritatea operațiunilor militare. Printre acestea regăsim: aplicații pentru navigația terestră, maritimă și aeriană, ghidarea rachetelor de diferite tipuri, coordonarea operațiunilor de salvare și căutare, recunoaștere și cartografiere sau detonare nucleară.

Așadar, putem observa că o tehnologie precum GPS-ul poate reprezenta atât un punct de plecare în dezvoltarea altor sisteme, cât și o tehnologie suport pentru o serie de activități care se practică din cele mai vechi timpuri.