Abordări terapeutice naturale în managementul farmacologic al demodicozei umane

Data: 14/03/2022
stiinte farmaceutice

Farmacist rezident Dotterer-Kiszely Ágnes-Anikó
Specializarea Farmacie generală, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, Timișoara

Rezumat

Demodicoza umană este o dermatoză parazitară transmisibilă cauzată de acarienii Demodex, prezenți în foliculii piloși și glandele sebacee umane. Conform studiilor actuale, substanțele conținute de unele uleiuri esențiale cum ar fi uleiul esențial de arbore de ceai, mentă, camfor, salvie s-au dovedit eficiente în tratamentul demodicozei umane. Cercetări ulterioare ar trebui să se concentreze asupra eficacității, toxicității, formulării substanțelor naturale pentru a îmbunătăți potența acaricidă a acestora în demodicoza umană.

Cuvinte cheie: demodicoza umană, ulei esențial de Tea Tree, ulei esențial de mentă, ulei esențial de camfor, ulei esențial de salvie

Abstract

Human demodicosis is a transmissible parasitic dermatosis caused by Demodex mites, present in human hair follicles and sebaceous glands. According to current studies, the substances contained in some essential oils (e.q. Tea Tree, peppermint, camphor, sage) have been shown to be effective in the treatment of human demodicosis. Further research should focus on the efficacy, toxicity, formulation of natural substances to improve their miticidal potency for human demodicosis.

Key words: human demodicosis, Tea Tree essential oil, peppermint essential oil, camphor essential oil, sage essential oil

Studiați de peste 170 de ani, clasificați corect drept acarieni în 1842 de către dermatologul Carl Gustav Theodor Simon, acarienii Demodex umani (Demodex folliculorum și Demodex brevis) dețin un rang înalt în ierarhia evolutivă și filogenetică a microbiomului pielii, cu toate că la majoritatea oamenilor prezența lor rămâne neobservată, fără consecințe patologice.(1) Clasificarea taxonomică actuală a acarienilor Demodex umani este: Arthropoda/Chelicerata/Arachnida/Acarina/Demodicidae/Demodex/Demodex folliculorum sau Demodex brevis.(1)

Demodicoza umană este o problemă medicală majoră, atât dermatologică cât și oftalmologică, cu simptome variate ca intensitate și diagnosticare precoce destul de dificilă.

Considerată o boală de piele sui generis totuși, demodicoza umană poate fi confundată cu alte dermatoze inflamatorii (ex. foliculită, acnee rozacee, dermatită periorală).(1)

Acarienii Demodex fac parte din microfauna normală a pielii (foliculi de păr, glande sebacee) fiind specifice gazdei și, spre deosebire de alți acarieni (ex. acarienii de praf de casă), sunt comensali obligatorii.(2) Suprapopularea atât la animale, cât și la om poate fi asociată cu boli semnificative.(2)

În funcție de manifestările clinice, s-a propus o clasificare a demodicozei umane în primară și secundară.(1)

Manifestările clinice ale demodicozei primare pot include:

  • pitiriazis folliculorum, implicând foliculii de păr sebacei, fără dermatoză inflamatorie preexistentă sau concomitentă (cum ar fi: acnee, acnee rozacee sau dermatită periorală);
  • demodicoză papulopustulară/nodulochistică sau conglobată cu creșterea anormală a colonizării acarienilor, inflamație pronunțată (cel mai frecvent sunt afectate zonele periorale și periorbitale ale feței);
  • demodicoză oculară, care induce blefarită cronică, chalazia sau, mai rar, kerato-conjunctivită;
  • demodicoză auriculară care provoacă otită externă sau miringită.(1)

Demodicoza secundară este de obicei asociată cu imunosupresie sistemică sau locală.(1)

Prevalența Demodex la oamenii sănătoși este dificil de estimat cu precizie, în cazul adulților putând fi aproape universală.(2) Folosind metoda biopsiei standardizate a suprafeței pielii (SSSB), la adulții în jurul vârstei de 50 de ani s-a raportat în mod constant o prevalență de Demodex în jur de 40–50%. Prin examinarea microscopică directă a probelor de sebum facial, în cazul adulților cu vârsta medie 37 de ani, s-au găsit acarieni Demodex la 14% dintre cei supuși determinării, comparativ cu 5,9% în cazul tinerilor de 18 ani.(2)

Tratamentul convențional al demodicozelor implică substanțe chimice și antibiotice, medicamente cu o serie de efecte secundare, cum ar fi rezistență la acaricide, toxicitate pentru oameni și animale.(3)

În afecțiunile cu Demodex, ca tratamente topice, specialiștii recomandă cel mai adesea: metronidazol, ivermectină, crotamiton, lindan, permetrin și benzoat de benzil.(4) Deși utilizarea locală a acaricidelor precum: permetrin 5%, benzoat de benzil 10-25%, crotamiton 10%, lindan 1% sau malation 0,5%, a fost aprobată pentru tratamentul scabiei, dovezile actuale despre eficacitatea acestor acaricide în tratamentul demodicozei sunt limitate.(1)

Tratamentele orale utilizate frecvent sunt metronidazolul, ivermectina, doxiciclina, eritromicina. Toate tratamentele medicamentoase pentru demodicoze, în special medicamentele orale, sunt asociate cu efecte secundare moderate până la severe și pot fi potențial dăunătoare în special la pacienții cu disfuncție hepatică sau renală. În plus, tratamentele actuale, cum ar fi ivermectina și metronidazolul, nu sunt eficiente în toate cazurile de demodicoză.(4) În cazurile refractare, mai cu seamă la pacienții imunosupresați, sunt necesare combinații de diferite tratamente.(5)

Abordări terapeutice recente în managementul demodicozelor umane prezintă utilizarea plantelor medicinale. Studiate de mai bine de 60 de ani, uleiurile esențiale prezintă un interes din ce în ce mai mare datorită, în special, dorinței de redescoperire și utilizare în terapeutică a remediilor naturale.(6)

Spălarea feței doar cu apă și săpun nu reduce intensitatea invaziei cu Demodex, de aceea se recomandă utilizarea unor preparate suplimentare pentru igiena tenului, care conțin uleiuri esențiale sau compușii lor activi, de ex. terpene, care prezintă activitate acaricidă.(7)

Conform Organizației Internaționale de Standardizare (ISO), uleiul esențial este definit ca fiind un „produs obținut din materie primă vegetală, fie prin distilare cu apă sau aburi, fie din epicarpul citricelor printr-un proces mecanic sau prin distilare uscată.”(8)

În prezent, extragerea uleiurilor esențiale din materia primă vegetală se poate realiza printr-o multitudine de metode. Deoarece metoda de extracție este direct răspunzătoare de tipul, cantitatea și structura stereochimică a moleculelor de ulei esențial, alegerea acesteia prezintă o importanță deosebită.(6) Actualmente sunt folosite atât metodele de extracție clasice/convenționale (ex. hidrodistilarea, antrenarea cu aburi, extracția cu solvent organic, presarea la rece) cât și cele avansate/inovatoare (ex. extracţia cu fluide supercritice (SFE), extracția subcritică, extracția asistată de ultrasunete, extracția asistată de microunde).(6) Varietatea plantei, locul în care a crescut (ex. clima, mediul înconjurător, orice fel de stres suferit), tipul de nutriție, îngrășămintele folosite, au o influență primordială asupra compoziției uleiului esențial.(6) Amestecurile complexe de compuși conținuți de uleiurile esențiale sunt reprezentate de concentrații variabile de terpenoide, alcooli, eteri, esteri, cetone, aldehide, componentele principale fiind monoterpenele și sesquiterpenele.(6)

Datorită eficacității lor ridicate și efectelor secundare scăzute, în ultimele decenii, cercetătorii au testat mai multe uleiuri esențiale și ingredientele lor active pentru tratamentul acarienilor.(3)

Un interes aparte îl prezintă uleiurile de: arbore de ceai (TTO), mentă, camfor, salvie, neem, cuișoare, ghimbir, dovedindu-se a fi candidați buni în managementul farmacologic actual al demodicozei umane.

  • Uleiul esențial de arbore de ceai (uleiul esențial de Tea Tree, Aetheroleum Melaleucae Alternifoliae, TTO)

Conform Farmacopeii Europene, uleiul esențial de Tea Tree (Melaleucae aetheroleum) se obține prin distilarea cu aburi a frunzelor și a ramurilor terminale ale plantei Melaleuca alternifolia (Maiden și Betch) Cheel, M. liniariifolia Smith, M. dissitiflora F. Mueller și/sau alte specii de Melaleuca (familia Myrtaceae).(9)

Monografia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) despre plante medicinale selectate menționează ca principali constituenți ai uleiului de Tea Tree: terpinen-4-ol (29–45%), γ-terpinen (10 - 28%), α-terpinen (2,7–13,0%) și 1,8-cineol (4,5–16,5%).(10) Monoterpenele α-pinen, limonen, p-cimen și terpinolen sunt prezente în cantități semnificative de 1–5%.(10)

(+)-Terpinen-4-ol (C10H18O): 1,8-cineol (C10H18O):
___ ___

Utilizarea versatilă a uleiul esențial de Tea Tree îl face potrivit atât pentru îngrijirea pielii, cât și pentru ameliorarea diferitelor afecțiuni dermatologice.(7)

Mai multe aspecte ale utilizării medicinale ale uleiului de Tea Tree sunt evidențiate de către OMS. Cercetări efectuate in vitro și in vivo au confirmat proprietățile terapeutice ale uleiul esențial de Tea Tree. Datorită efectelor sale acaricide, antibacteriene, antivirale, antiinflamatorii, imunomodulatoare, de vindecare a rănilor, uleiul esențial de Tea Tree prezintă rezultate favorabile în gestionarea demodicozei umane.(5)

Conform Opiniei Comitetului Științific pentru produse de consum al Uniunii Europene (Scientific Committee on Consumer Products – SCCP), uleiul de Tea Tree poate fi utilizat sub diverse forme farmaceutice și concentrații cum ar fi: soluții pentru curățarea feței (0,7%), creme hidratante pentru îngrijirea pielii (1,25%), șampon și balsam pentru păr (2,0%), loțiune de corp (1,25%), produse de bărbierit (2%).(11)

La nivelul pleoapelor, infecția cu Demodex poate genera blefarită cronică, conjunctivită, cheratită marginală, disfuncția glandei meibomiane.(7) În scopul tratării acestor afecțiuni, pe lângă curățarea fizică a pleoapelor este necesară și terapia antimicrobiană pe termen lung. În urma cercetărilor, s-a confirmat eficiența produselor care conțin ulei de Tea Tree sau extractul său, terpinen-4-ol, în tratamentul disfuncției glandei meibomiene (MGD).(12) Concentrația de ulei de Tea Tree recomandată în demodicoza pleopelor pentru curățarea zonelor afectate, este de 1-10%.(12) Îmbunătățiri semnificative s-au constatat după aplicații zilnice, într-un interval de 1 lună.(12) Pacienții au descris un disconfort minor și trecător atunci când folosesc produse pentru curățarea ochilor care conțin ulei de Tea Tree sau terpen-4-ol.(12) În urma testării efectului unguentelor cu un conținut de 5% de ulei de Tea Tree, cercetătorii au remarcat că masajul zilnic al pleoapelor pacienților cu demodicoză a dus la reducerea semnificativă a pruritului pleoapelor precum și la eradicarea Demodexului.(7) De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată și efectuării corecte a igienei locale (ex. utilizarea corectă a șervețelelor cu ulei de Tea Tree - spălarea genelor, a frunții, a sprâncenelor și a pielii obrajilor).(7) Procedura de igienă este recomandat a fi efectuată în cabinete medicale sau cosmetice, în cazul utilizării preparatelor care conțin concentrații mai mari de ulei de Tea Tree, datorită faptului că uleiul esențial de arbore de ceai poate provoca dermatită de contact, alergie și iritație oculară, în special la pacienții cu piele sensibilă.(7)

  • Uleiul esențial de mentă (Aetheroleum Menthae Piperitae)

Monografia OMS despre plante medicinale selectate menționează Aetheroleum Menthae Piperitae ca fiind uleiul esențial obținut prin distilarea cu aburi a părților proaspete supraterane a plantei Mentha piperita aparținând familiei Lamiaceae.(13)

Principalii constituenți ai uleiului esențial de mentă sunt mentolul și mentona, în proporție de 30-55% respectiv 14-32% pe lângă care se mai întâlnesc și alte monoterpene ca: izomentona (2–10%), 1,8-cineol (6–14%), α-pinen (1,0–1,5%), β-pinen (1–2%), limonen (1–5% ), neomentol (2,5–3,5%) și mentofuran (1–9%).(13)

Mentol (C10H20O):

___

În urma studierii activității in vitro a uleiului esențial de mentă în demodicoză s-a constatat faptul că Aetheroleum Menthae Piperitae are o eficiență ridicată în eliminarea Demodexului, timpul mediu de supraviețuire fiind de 11 minute. De asemenea, s-a remarcat eficiența mult mai crescută a uleiului esențial de mentă asupra eradicării Demodex Brevis (concentrația cea mai eficientă găsită in vitro a fost de 3,125%) decât asupra Demodex Folliculorum (12,5%).(3)

Monografia OMS despre plante medicinale selectate recomandă folosirea pentru uz extern a uleiului esențial de mentă în concentrații de 5–20% ulei esențial în preparate diluate, semisolide sau uleioase.(13)

  • Uleiul esențial de camfor

Extras din Cinnamomum camphora, uleiul esențial de camfor prezintă o acțiune eficientă în tratamentul demodicozei umane. Conform cercetărilor recente toxicitatea neuromusculară a uleiului esențial de camfor, manifestată prin contact direct, îl cataloghează ca fiind un eliminator activ atât al Demodex folliculorum cât și al Demodex brevis.(3) Studiile in vivo pe un lot de 27 pacienți cu leziuni dermatologice au concluzionat eficiența și siguranța aplicării topice zilnice a unui amestec de 1/3 ulei de camfor diluat cu glicerol, combinată cu o doză de Metronidazol 500 mg (administrată oral). Concentrații de 20 – 25 % ulei esențial de camfor au dus la vindecare parțială, cu scăderea marcată a densității infestării, în timp ce folosirea de concentrații de peste 50% a avut ca rezultat refacerea totală a leziunilor pacienților. Aplicarea uleiului de camfor s-a dovedit a fi sigură, fără efecte secundare.(3)

  • Uleiul esențial de salvie

Studii recente au evidențiat beneficiile terapeutice ale uleiurilor esențiale de salvie (Salvia officinalis și Salvia hispanica) în tratamentul demodicozei umane.

Testele in vitro au demonstrat eficacitatea uleiului esențial obținut din Salvia officinalis, familia Labiatae, asupra Demodex prin eradicarea acestuia într-un timp de 7 minute.(3)

Studii efectuate asupra uleiului esențial și extractului de Salvia hispanica (chia) au conturat activitatea benefică a plantei asupra Demodex. Uleiul esențial obținut din Salvia hispanica a realizat eliminarea rapidă și eficientă a Demodex, în timp ce extractul de Salvia hispanica a prezentat un timp de supraviețuire de până la 2 zile, dovedindu-se mai puțin eficient în tratamentul demodicozei umane. În concluzie, scăderea vitalității acarienilor Demodex se datorează terpenelor prezente în uleiul esențial de Salvia hispanica.(14)

Demodicoza umană este o boală cronică, care necesită nu numai terapie pe termen lung, ci și reguli de igienă de bază. Se recomandă schimbarea zilnică a feței de pernă, schimbarea cât mai des a lenjeriei de pat și spălarea acesteia la temperaturi ridicate, folosirea prosoapelor de unică folosință, evitarea utilizării produselor cosmetice grase (întrețin afecțiunea), evitarea folosirii produselor și pensulelor de machiaj străine. Este indicat consumul de produse naturale și pregătite în condiții sigure, de fructe, legume, consumul aproximativ a doi litri de apă pe zi, evitarea prăjelilor, mâncării grase, condimentelor, produselor de patiserie.

Concluzii:

În prezent, infestarea cu acarienii Demodex folliculorum și Demodex brevis reprezintă o problemă dermatologică și oftalmologică din ce în ce mai frecventă. Din cauza numărului redus de studii clinice, folosirea mai multor uleiuri esențiale, care ar putea susține lupta împotriva demodicozei umane, este destul de limitată.

Astăzi, în întreaga lume, există mult interes față de remediile tradiționale și tratamentele fitoterapeutice. Prin urmare, nevoia de studii experimentale și clinice asupra plantelor medicinale, actualizarea și integrarea rezultatelor devin din ce în ce mai imperioase.

Referințe bibliografice:

  1. Chen, W. and Plewig, G., 2014. Human demodicosis: revisit and a proposed classification. British Journal of Dermatology, 170(6), pp.1219-1225.
  2. Foley, R., Kelly, P., Gatault, S. and Powell, F., 2020. Demodex : a skin resident in man and his best friend. Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology, 35(1), pp.62-72.
  3. Huang, C., Li, H., Luo, H., Fu, Q., He, B. and Bao, M., 2021. Essential oils for the treatment of demodex. E3S Web of Conferences, 271, p.04034.
  4. Lam, N., Long, X., Griffin, R., Chen, M. and Doery, J., 2018. Can the Tea Tree oil (Australian native plant:Melaleuca alternifolia Cheel) be an alternative treatment for human demodicosis on skin?. Parasitology, 145(12), pp.1510-1520.
  5. Lam, N., Long, X., Li, X., Yang, L., Griffin, R. and Doery, J., 2020. Comparison of the efficacy of Tea Tree (Melaleuca alternifolia) oil with other current pharmacological management in human demodicosis: A Systematic Review. Parasitology, 147(14), pp.1587-1613.
  6. Cimino, C., Maurel, O., Musumeci, T., Bonaccorso, A., Drago, F., Souto, E., Pignatello, R. and Carbone, C., 2021. Essential Oils: Pharmaceutical Applications and Encapsulation Strategies into Lipid-Based Delivery Systems. Pharmaceutics, 13(3), p.327.
  7. Wróblewska, J., Nuszkiewicz, J., Wróblewski, M. and Woźniak, A., 2020. Activity of Plant Essential Oils Against Demodex folliculorum and Demodex brevis. The Journal of Neurological and Neurosurgical Nursing, 9(4), pp.160-165.
  8. Iso.org. 2013. [online] Available at: <https://iso.org/obp/ui/#!iso:std:51017:en>.
  9. Council of Europe. 2001. European pharmacopoeia. 10.0 Strasbourg: Council of Europe, p.1643-1644.
  10. WHO Monographs On Selected Medicinal Plants, Volume 2 (World Health Organization 2002), pp.172-177.
  11. Scientific Committee on Consumer Products European Commission, Public Health and Risk Assessment, 2008. Opinion on Tea Tree oil. European Commission - Health & Consumer Protection DG, Public Health and Risk Assessment.
  12. Kovács, B., Láng, B., Takácsi-Nagy, A., Horváth, G., Czakó, C., Csorba, A., Kiss, H., Szalai, I., Nagy, Z. and Kovács, I., 2021. Meibom-mirigy-diszfunkció és a száraz szem. Orvosi Hetilap, 162(2), pp.43-51.
  13. WHO Monographs On Selected Medicinal Plants, Volume 2 (World Health Organization 2002), pp.188-198.
  14. Sędzikowska, A., Osęka, M., Roman, B. and Jaremko, E., 2015. Impact of Salvia and Peppermint Oil on the In Vitro Survival of Demodex Mites. Journal of Bacteriology & Parasitology, 06(03).
dr. farm. Marian Pană
cogito

O scurtă incursiune în perioada 1990-2022 din partea unui participant direct este utilă și relevantă. Sunt destule aspecte de discutat.

De exemplu, prețul medicamentelor generice și al medicamentelor inovative. Genericele au devenit prea ieftine, iar inovativele tind să devină prea scumpe.

Piața farmaceutică din România s-a dezvoltat extraordinar în acești 32 de ani. Piața medicamentelor de specialitate va crește în fiecare an.

Industria farmaceutică (producători-distribuitori-farmacii) a fost atractivă ca angajator și am beneficiat de un boom în anii ‘90 și la începutul anilor 2000.

...
FARMACIST - ȘTIINȚE FARMACEUTICE
AMFITEATRU
Orizonturi
PUNCTUL PE I
univers farmaceutic
Acest site, numele sau si tot materialul inclus este copyright © Colegiul Farmacistilor din Romania (toate drepturile rezervate).
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom