Gala Farmacistilor
Colesterolul mărit – o bombă cu ceas


Data: 26/02/2013
stiri

 GfK România realizează anual studiul CardioTracker prin care îşi propune să afle de la medicii specialişti cardiologi, internişti şi medicii de familie care este profilul pacienţilor cu boli de inimă şi tratamentul aplicat acestora.
În anul 2012, studiul a arătat că vârsta medie a pacienţilor cu hiperlipidemie sau care suferă de hipertensiune este de 63 de ani. Aceste boli afectează în egală măsură femeile şi bărbaţii, iar aproximativ trei sferturi dintre aceşti pacienţi sunt supraponderali sau obezi.
Mai mulţi pacienţi cu hiperlipidemie (peste 60%) decât pacienţi hipertensivi (sub 50%) au fost diagnosticaţi şi au început un tratament pentru aceste afecţiuni în ultimii doi ani.
Studiul a mai arătat că aproape jumătate dintre pacienţii cu hiperlipidemie au un nivel foarte crescut al colesterolului total, ceea ce indică un risc crescut de infarct miocardic acut. Mai mult, mai bine de jumătate dintre pacienţii cu hiperlipidemie nu fac deloc exerciţii fizice sau au un nivel scăzut de activitate fizică şi aproape un sfert dintre ei fumează, ceea ce face ca riscul de infarct să crească şi mai mult.

Colesterol mărit? Ai toate şansele să fii şi hipertensiv!
Deloc surprinzător, aproape toţi pacienţii cu un nivel ridicat al colesterolului total în sânge suferă de hipertensiune, însă reciproca nu este întotdeauna valabilă. Doar puţin sub două treimi dintre pacienţii hipertensivi suferă de hiperlipidemie.
Diabetul tip 2 este cea mai frecventă boala necardiovasculară asociată atât la pacienţii cu un nivel ridical al colesterolului total în sânge, cât şi la pacienţii hipertensivi (aproximativ 1/3 dintre pacienţii din ambele categorii suferă de diabet tip 2).

Medicul de familie, vizitat mai des decât specialistul
În medie, un pacient hipertensiv sau un pacient cu hiperlipidemie vizitează medicul specialist sau cardiologul de trei ori pe an. Medicul de familie este vizitat de nouă ori pe an de către pacienţii hipertensivi, puţin mai des decât un pacient cu hiperlipidemie, care îl vizitează de opt ori pe an.
Irina Crăciunescu, senior research consultant GfK Healthcare România: „Cercetarea noastră subliniază încă o dată atât complexitatea pacientului hipertensiv sau cu hiperlipidemie cât şi rolul cheie al medicului de familie în managementul acestor pacienţi: începând cu diagnosticarea sau identificarea şi trimiterea pacientului la specialist şi continuând cu monitorizarea evoluţiei simptomelor acestuia, a aderenţei la tratament şi trimitere pentru re-evaluări periodice la specialişti.” 

Despre studiu
CardioTracker este o cercetare care descrie profilul şi tratamentul pacienţilor cu hiperlipidemie, hipertensiune, boală ischemică, fibrilaţie atrială sau post-sindromul coronarian acut. Este un studiu realizat pe un eşantion de 150 de medici specialişti (cardiologi şi internişti) şi 150 de medici de familie care au raportat despre 2000 de cazuri de pacienţi hipertensivi, 1500 cu hiperlipidemie, 426 cu fibrilaţie atrială,1515 cu boală ischemică şi 150 cu post-sindrom coronarian acut (până la 9 luni după incident). Datele prezentate au fost culese în cea de-a doua parte a anului 2012. În 2013, un nou val al studiului se va desfăşura în luna iulie.
(GfK Romania)
Gabriela Tătărîngă, Laura Palade
stiinte farmaceutice

Vitamina D, vitamină liposolubilă, este prezentă în mod natural în foarte puține alimente, adăugată la altele și disponibilă ca supliment alimentar. De asemenea, este un produs endogen atunci când razele ultraviolete din lumina soarelui declanșează în piele sinteza ei. Vitamina D obținută din expunerea la soare, alimente și suplimente este biologic inertă și trebuie să fie supusă la două hidroxilări în organism pentru activare. Prima are loc în ficat și transformă vitamina D în 25-hidroxi-vitamina D [25(OH)D], cunoscută și sub denumirea de calcidiol. Al doilea proces are loc în rinichi și generează 1,25-dihidroxi-vitamina D, [1,25(OH)2D], cunoscută și sub denumirea de calcitriol [1,2,20] (figura1). ...
Conf. univ. dr. farm. Cristina Rais
amfiteatru

Cadrul legislativ privind controlul și desfășurarea activităților de comercializare, distribuție și prestări servicii pentru dispozitivele medicale, tehnologii și dispozitive asistive este reprezentat de Titlul XX din legea 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, în vigoare, [2] și Normele metodologice de aplicare publicate în ordinul ministrului sănătății nr. 566/2020, referitoare la avizarea activităților în domeniul dispozitivelor medicale [1].

În Uniunea Europeană un „dispozitiv medical” este definit ca [3]: „instrument, aparat, mașină, program informatic, implant, reactiv sau alt articol, destinat de către producător a fi utilizat, separat sau în combinație, pentru ființele umane, într-unul sau mai multe dintre scopurile medicale următoare:

diagnosticare, prevenire, monitorizare, prevedere, prognozare, tratament sau ameliorare a unei boli;

...
STIRI
FARMACIST - FARMACIE
AMFITEATRU
Orizonturi
univers farmaceutic
Acest site, numele sau si tot materialul inclus este copyright © Colegiul Farmacistilor din Romania (toate drepturile rezervate).
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom