Societatea de Științe Farmaceutice din România și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, organizează în toamna acestui an cea de-a XVI-a ediție a Congresului Național de Farmacie. Evenimentul va avea loc în perioada
28 septembrie - 01 octombrie 2016.

ongresul Național de Farmacie, a XVI-a ediție, se desfășoară sub egida Colegiului Farmaciștilor din România, a Academiei de Științe Medicale, a Federației Europene pentru Științe Farmaceutice, a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, a Ministerului Sănătății și a Ministerului Educației Naționale. Președintele Congresului este domnul Prof. Univ. Dr. Farm. Dumitru Lupuliasa, în calitatea sa de Președinte al Societății de Științe Farmaceutice din România.
    Punctul de plecare al unui congres al farmaciștilor este necesitatea reunirii celor mai importanți reprezentanți ai lumii științifice din România, cercetători dedicați domeniului medicamentului care și astăzi păstrează viabilă ideea de colaborare interdisciplinară, atât cu reprezentanți ai forurilor de reglementare, de creare a politicilor de sănătate, dar și cu acei profesioniști care crează premizele ca medicamentul să ajungă acolo unde este destinat: la omul aflat în suferință (producătorii, distribuitorii, farmaciștii de oficină sau de spital).

in punct de vedere istoric, urmând datele cronologice ale realizării acestui eveniment științific, primele reuniuni au avut loc în secolul trecut. Continuitatea în susținerea și realizarea congreselor farmaciștilor sunt o dovadă că această profesie demonstrează o tenacitate inegalabilă în a se dedica creșterii continue a beneficiilor terapeutice rezultate din utilizarea medicamentelor. La începutul secolului trecut, pornind de la necesitatea dezbaterii în plen a unor probleme științifice și profesionale, farmaciștii au reluat după primul război mondial organizarea congreselor de farmacie, precum și participarea la diferite manifestari științifice. Spre deosebire de activitățile desfășurate anterior, în această perioadă au fost organizate două categorii de congrese: ale farmaciștilor neproprietari și cele așa-zise “generale”, care erau de interes pentru întreaga profesie.

ongresele generale, denumite și naționale, aveau de regulă ca tematică, pe lângă problemele de larg interes pentru farmaciștii patroni (printre care și intervențiile împotriva deschiderii de farmacii de către Casa de Asigurări Sociale) și dezbateri cu caracter științific. Congresul din 1922 de la Sinaia a fost primul care a avut un caracter preponderent științific, prin girul unor specialiști prezenți la lucrări: I. Vintilescu, Al. Ionescu-Matiu, Gh. P. Pamfil, Em. Belcot. Au urmat numeroase alte congrese la Cernăuți, Constanța, Timișoara și București, organizarea acestora fiind întreruptă doar de instaurarea dictaturii regale în 1938. Participarea farmaciștilor și la congresele altor societăți nu a fost nici ea deloc neglijată: Societatea de Medicină,

Societatea de Chimie sau Asociația Română pentru înaintarea științelor. Chiar și participarea internațională își are rădăcinile încă de la începuturile secolului trecut: conferința organizată în 1925 în colaborare cu Societatea de Chimie. Mai amplă, mai originală și mai eficientă decât în trecut, activitatea științifică din intervalul 1923-1945 prezintă câteva trăsături caracteristice: despărțirea învățământului universitar farmaceutic de cel medical, orientarea și organizarea cercetării, înființarea Societății de Științe Farmaceutice la București sunt câțiva dintre factorii care au favorizat regruparea forțelor în toate compartimentele de activitate.

Au intervenit schimbări esențiale în modul de prezentare și organizare a farmaciilor, metodelor de lucru în receptură, s-a elaborat nomenclatorul anual de medicamente, s-au introdus tehnici noi în controlul analitic, s-au înființat societăți, s-au editat periodice si s-au organizat congrese.
    Prin dizolvarea Colegiului General al Farmaciștilor în 1949, intervenită în urma naționalizării farmaciilor, problemele științifice, care fuseseră în competența organismului desființat, au fost preluate de Secția de Farmacie a Societății de Științe Medicale din București. Această nouă secție avea să ilustreze o nouă etapă în desfășurarea activității științifice farmaceutice, datorită în primul rând cadrului său mult mai larg de manifestare, superior celui acreditat de diferitele societăți, asociații sau colegii anterioare. Inițial, programul ședințelor de comunicări ale Secției de Farmacie era acoperit în mare măsură de referate cu caracter general privind realizările industriei farmaceutice românești, prezentarea de noi medicamente, preocupări pentru valorificarea plantelor medicianle din flora țării noastre, probleme de tehnică și de organizare farmaceutică, date despre învățământ și istoria farmaciei.

Începând cu anul 1953, Secția și-a diversificat problematica, alăturând referatelor generale și numeroase studii și cercetări teoretice și practice de: sinteza și control complex al medicamentelor, metodologii analitice, biologie, farmacologie, microbiologie, toxicologie, experimente clinice cu produse farmaceutice noi, modernizarea activității din oficine și a tehnologiilor de preparare industrială a medicamentelor, valorificarea plantelor medicinale. Tot în cadrul acestor întâlniri se făceau propuneri de noi monografii pentru viitoarele ediții ale Farmacopeei Române.
În cadrul lucrărilor conferinței naționale de Farmacie din 1963, academicianul St. M. Milcu declara: «Consfătuirile de farmacie organizate în ultimii ani […] au intensificat pătrunderea activităților științifice în practica cadrelor farmaciști, pe teren și au contribuit la elaborarea unor măsuri obligatorii în sectorul farmaceutic al ocrotirii sănătății poporului nostru». În cadrul acelui eveniment au fost discutate subiecte de cea mai stringentă actualitate, precum noile forme farmaceutice și îmbunătățirea formelor clasice, rezolvarea incompatibilităților fizico-chimice și fiziologice, conservarea și stabilitatea preparatelor galenice, raționalizarea locului de muncă în oficină și în laboratorul farmaciei, controlul calitativ la mesele de analiză, respectarea normelor deontologice, colaborarea dintre medici și farmaciști. Toate aceste linii au fost păstrate în timp și dezvoltate cu fiecare nouă ediție a congreselor de farmacie, mai mult, s-a hotărât ca fiecare ediție să fie organizată într-un centru universitar, ceea ce a ridicat continuu nivelul științific, prestigiul congresului, în plus a creat posibilitatea fiecărei școli de farmacie să își manifeste specificitatea prin subiectele profesionale și științifice abordate.
     Edițiile anterioare, al căror succes de participare a arătat că interesul pentru cunoaștere al farmaciștilor este o permanență profesională au fost organizate într-o deosebită și fructuoasă colaborare de către membrii comunităților academice din Iași, Târgu-Mureș, Cluj fiecare dintre acestea aducând în fața participanților idei noi, modalități moderne de abordare a subiectelor de interes specifice perioadelor respective. În cadrul ediției din acest an a Congresului Național de Farmacie din București, temele majore pe care vor fi prezentate lucrări științifice sunt:
- Design-ul medicamentului - sinteză, analiză, inovare;
- Plantele medicinale - actualități în cercetare și utilizarea terapeutică;
- Xenobiotice şi biotice - evaluarea clinică și non-clinică a eficacității și siguranței;
- Tehnologia farmaceutică - perspective în optimizarea formelor farmaceutice;
- Practica farmaceutică - aspecte legislative, ale managementului, marketingului farmaceutic şi ale tehnologiei informaționale.
    Suntem cu adevărat o profesie aflată în centrul științelor vieții, iar fiecare nouă întâlnire demonstrează existența la nivelul profesiei noastre a unor calități fundamentale necesare pentru ca ceea ce facem în fiecare zi să fie în spiritul atât al unor principii general umane, precum și al celor de înaltă probitate științifică.