Conf.dr. Gabriel Hancu
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Tîrgu Mureș
Facultatea de Farmacie, Disciplina Chimie farmaceutică

Dacă ne uităm în DEX la explicația cuvântului “farmacist” vedem că acesta este definit ca o “persoană calificată care se ocupă cu prepararea, controlul și distribuirea sau vinderea medicamentelor”. Sigur este o definiție superficială, fiindcă în farmacia modernă, farmacistul este to ceea ce cuprinde definiția de mai sus dar și mult mai mult decât atât. Studentul farmacist în decursul celor cinci ani de facultate studiază Chimie organică și anorganică, Chimie fizică și analitică, Chimie farmaceutică și Toxicologie, Botanică și Farmacognozie, Biochimie și Farmacologie și multe altele. În timpul facultății acumulează cunoștințe din diferite domenii pe care ar trebui să le pună în aplicare după terminarea facultății în funcție de domeniul de activitate: farmacia comunitară, farmacia de spital, industria farmaceutică, învățământ, cercetare. În facultate un student cu vocație pentru această profesie poate vedea idilic activitatea de farmacist prin prisma acelei meserii speciale pusă in slujba pacientului, dar când ajunge să profeseze se izbește de realitatea economică, politică și financiară a pieții farmaceutice; practic de realitățile metafizice ale vieții. Majoritatea farmaciștilor vor alege să practice această profesie într-o farmacie comunitară, devenind responsabili pentru asigurarea utilizării în siguranţă, eficientă și rațională a medicamentelor. Farmacistul ar trebui să fie în primul rând un profesionist în domeniul medicamentuluii, jucând un rol cheie în asigurarea serviciilor de sănătate publică. În farmacia comunitară farmacistul este responsabil pentru asigurarea unor servicii farmaceutice de calitate prin eliberarea medicamentelor și a altor produse medicale dar și prin asigurarea educației farmaceutice și consilierea pacientului. Din păcate în societatea modernă atât de comercială și în care “banii vorbesc”, farmacistul se regăsește de multe ori într-un rol aparent dual, cel mercantil în contradicție cu cel al misiunii profesionale. Tendința de a transforma profesia în una pur comercială reprezintă cel mai mare pericol și dușman al “farmaciei tradiționale”. Pe lângă cunoștințele profesionale farmacistul din farmacia comunitară modernă trebuie să fie un bun comunicator, un bun diplomat și să dețină copetențe transversale în ceea ce privește operarea calculatorului, contabilității primare și a marketingului. Dar farmacistul mai trebuie să fie şi ordonat şi, dacă se poate, să lucreze curat pentru că, nu-i aşa, peste tot trebuie să fie curat ca în farmacie.

Munca într-o farmacie comunitară se rezumă aproximativ 50% la relațiile interumane, în rest la cunoștințele profesionale acumulate de-a lungul timpului (facultate, experiență profesională). Ca și în viața personală și în cea profesională, este important să fii omul potrivit la locul potrivit, este de înțeles că fiecare individ are aptitudinile și personalitatea sa. Prin urmare fiecare absolvent al Facultății de Farmacie ar trebui în primul rând să se cunoască pe sine însăși. A ști cine ești, a ține cont de limitele tale dar și a conștientiza jurământul făcut la absolvire înseamnă o orientare profesională corectă. Educația farmaceutică continuă nu ar trebui să se refere doar la acumularea celor 40 de puncte profesionale pe an necesare pentru vizarea certificatului de liberă practică. Pentru a fi farmacist și nu un simplu purtător de halat alb este necesar să studiezi și să înveți tot timpul. În fiecare zi poți să înveți, numai să vrei și să fii deschis pentru asta; poți învăța de la cei din jur sau din diferite experiențe. Farmacistul trebuie să fie conștient că se va confrunta mereu cu noi provocări și dificultăți; prețurile se schimbă, legislația se schimbă, exigențele se schimbă există presiuni continue din partea a diverși factori de decizie, dar calitatea actului farmaceutic nu ar trebui să se modifice. Și să nu uităm de calitățile umane, dacă nu demonstrezi empatie față de pacienți nu ți-ai ales corect profesia; iar uneori îți mai trebuie și multă răbdare iar alteori chiar și capacitatea de a îndura diverse “umilințe” din partea publicului și a autorităților birocratice sau “deconectate de misiunea lor”. Practic dincolo de profesionist, trebuie să fii în primul rând om, și asta este o calitate din ce în ce mai rară în zilele noastre. Dezvoltarea accelerată a industriei farmaceutice, presiunea profitului rapid a dus la înlocuirea preparatelor oficinale și magistrale cu cele tipizate, industriale, iar asta a dus la dispariția artei “spițerului”, aceea de a prepara produse medicamentoase. La ora actuală farmaciile și farmaciștii de “școală veche” au ajuns pe cale de dispariție, cee ace nu este întotdeauna un aspect pozitiv. Profesia de farmacist a fost si poate va mai fi una din cele mai nobile, un farmacist are de executat atât sarcini profesionale cât și umane. Competențele farmacistului în farmacia comunitară ar trebui să presupună deținerea unui bagaj larg de cunoștințe profesionale iar pe de altă parte exercitarea profesiei în serviciul pacientului potrivit principiilor eticii umane și profesionale.