Poate ne trezim....

Data: 05/05/2020
punctul pe i

Marian Pană



Criza generată de coronavirus este brutală. Cu avantajele si dezavantajele de rigoare.
Unul dintre avantaje îl reprezintă faptul că ne-a determinat să ne gândim profund la sensul vieții. Și am înțeles cât de fragilă este specia umană.

Timp de câteva luni omenirea a stat -economic- pe loc. Sunt de fapt două crize: MEDICALĂ și ECONOMICĂ. Este nevoie s-o rezolvăm bine pe prima. Dar depinde cât durează că -între timp- se poate prăbuși economia.

Când spun “poate ne trezim” mă refer la PREVENȚIE. Ce cheltuim -prin Ministerul Sanătații (MS)- pentru prevenție este o glumă proastă. Pentru conformitate aveți un tabel din ordinul MS 689/27.04.2020 privind programele naționale de sănătate publică (PNS-p) și finanțarea lor (mii lei):

Programele naţionale de sănătate publică Buget de stat
Credite de angajament aprobate 2020 Credite bugetare aprobate 2020
I. Programul naţional de boli transmisibile, din care: 369.817 297.774
Programul naţional de vaccinare 183.041 110.998
Programul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare 38.349 38.349
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiei HIV 137.833 137.833
Programul naţional de supraveghere şi control al tuberculozei 10.339 10.339
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibiotico-rezistenţei 255 255
II. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă 607 607
III. Programul naţional de securitate transfuzională 23.936 23.936
IV. Programele naţionale de boli netransmisibile, din care: 31.801 31.801
Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului de col uterin 3.341 3.341
Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică 652 652
Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană 19.405 19.405
Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice şi centrale 5.597 5.597
Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer 2.120 2.120
Programul naţional de evaluare a statusului vitaminei D 417 417
Programul naţional de tratament pentru boli rare 183 183
Programul naţional de management al registrelor naţionale 86 86
V. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate 416 416
VI. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului 5.084 5.084
Total buget programe naţionale de sănătate publică 2020 431.661 359.618
MS - acţiuni centralizate nerepartizate 290.690 362.733
Reţinere 10% 80.262 80.262
TOTAL BUGET AN 2020 802.613 802.613


Sunt 6 direcții mari de acțiune (I-VI), cu repartizare pe 15 programe de sănătate și 2 subprograme de sănătate. Așa cum am (mai) spus n-am ințeles niciodată de ce Ministerul Sănătății nu-și “ia” farmaciștii drept aliați de nădejde în derularea unor programe naționale de sănătate publică. Suntem perfect “poziționați“. Este de maximă actualitate afirmația presedintelului Colegiului Farmaciștilor din România -prof. univ. dr. farm. Lupuleasa-: “farmaciștii = grănicerii sănătății publice“.

După cum vedeți, Programul national de evaluare si promovare a sănătații și educației pentru sănătate are alocată o sumă de 416.000 lei pentru anul in curs!!! Situație similara și în anii trecuți !!!
Este evident că decidenții -în ultimii 30 de ani- s-au preocupat puțin despre ce se poate obține prin PREVENȚIE. Nu știu de ce n-am insistat cum se cuvine și n-am ”presat” corespunzător. PREVENȚIA nu este atât de ieftină pe cât se crede, dar știm cu toții că ”e mai ieftin să previi decăt să tratezi”. Și trebuie să ai răbdare ca să obții rezultate, adică după anul 2030 o să vedem primele rezultate solide dacă ai luat măsurile adecvate în acești ani.

Noi ar trebui să ne propunem să cheltuim inteligent și rapid o sumă de un miliard lei -gradual până în anul 2025- cu impact măsurabil în populație după anul 2030. Când mă refer la impact măsurabil mă gândesc la câteva boli netransmibile (afecțiuni cardiovasculare, cancer, diabet, boli nerurologice etc) pe care să reușim să le menținem -pe cât posibil- la nivelul actual.

Este -probabil- nevoie să considerăm drept actiuni de prevenție programele naționale de sănătate publică menționate la “capitolele”: II, IV, VI din tabel.

In mod sigur o sa ”internalizăm” aceasta axiomă: PREVENȚIE = EDUCAȚIE. Mai ales ținănd cont de evenimentele în derulare.

Care sunt soluțiile?

Este nevoie să pornim urgent -și să funcționeze adecvat- câteva programe ”simple” de prevenție. Ordinea de lansare/implementare/execuție ar fi:

  • obezitate
  • nutriție
  • igienă ”clasică”
  • igienă orală
  • renunțare la fumat.

O singură persoană care să conducă fiecare program, o echipă dedicată, un program clar de acțiune defalcat pe săptămâni/luni/ani și indicatori de performanță (clar măsurabili). Dacă se disipează responsabilitatea nu se va obține nimic. Doar o să se cheltuie banii alocați....
Ar fi necesare încă 2-3 programe de prevenție, dar mă opresc la cele de mai sus.

Nu o să obosesc să spun că primul program care trebuie să intre ”în pâine” este repezentat de programul de obezitate, cu accent pe obezitatea infantilă.
Sunt convins că este necesar un adevărat ”bombardament informațional” prin toate canalele media (audio-video, online, print) și să ”fim bătuți la cap” cu informații -bazate pe dovezi- de către profesioniștii din sistemul sanitar (medical/farmaceutic).

Mă cuprinde disperarea când văd cât ”fast-food si junk-food” suntem în stare să consumăm; deopotrivă părinți și copii.

Cândva tot trebuie sa ne trezim!
Ioan-Aurel Pop
reteta de cultura

Nu se știe în detaliu prin ce mecanisme ale minții ne atrage trecutul, dar fenomenul este incontestabil, chiar dacă unii dintre noi detestă (sau afirmă că detestă) acest lucru. O explicație generală există și este arhicunoscută: istoria reprezintă viața oamenilor trăitori în trecut, iar viața este esența „trestiei gânditoare” numite om. Cum să nu fim atrași de viață, adică de noi înșine, de soarta noastră ...
PUNCTUL PE I
Cultura - Reteta de cultura
04/09
Cultura - Carte
STIRI
univers farmaceutic
Acest site, numele sau si tot materialul inclus este copyright © Colegiul Farmacistilor din Romania (toate drepturile rezervate).
Reproducerea totală sau parțiala, și sub orice altă formă, tipărită sau electronică, sau distribuția articolelor se face numai cu acordul scris al autorului.
WebDesign by Incorom