Finanțarea medicamentelor va deveni o problemă din ce în ce mai dificilă în anii viitori.

Procent(%) cheltuieli medicamente din PIB

Se cheltuie (vedeți grafic) pe medicamente între 1-2% din PIB-ul (produs intern brut) unei țări din OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare). In anul 2013, media țărilor din OECD a fost 1,4% din PIB:

Media privind cheltuielile cu medicamente din țările OECD este de 1,4% din PIB.

România ar trebui sa cheltuie 2% sau mai mult pentru finanțarea medicamentelor cum este cazul pentru Grecia, Ungaria, Slovacia și Japonia. Un calcul simplu ne arată:

2% x 323 mld. Euro (PIB-ul estimat în anul 2023) = 6,46 mld Euro.

Noi avem două probleme semnificative de rezolvat privind finanțarea medicamentelor:

• subfinanțarea cronică
• eficientizarea cheltuielilor.

Cheltuieli medicamente din FNUASS (fondul național unic de asigurări sociale de sănătate)

Înainte de a discuta despre cifre este bine să ne însușim axioma: TOȚI CEI AFLAȚI ÎN SUFERINȚĂ TREBUIE TRATAȚI.

Citez din articolele “Despre finanțarea medicamentelor” și “Evoluție cheltuieli medicamente si o propunere“ scrise de subsemnatul în anul 2018, respectiv în anul 2023.

“M-am gândit că o recapitulare ar fi utilă și aveți spicuiri din HG nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate (HG-ul -versiunea actualizată- este disponibilă pe site-ul CFR)“:

Cum beneficiem de aceste medicamente (inclusiv vaccinuri = medicamente imunologice), eliberate pe bază de prescripție medicală? Ori se acoperă 100% prețul cu amănuntul al medicamentului ori se aplică valori procentuale din care statul (adică noi, prin contribuțiile la sănătate) acoperă o parte din preț, iar pacienții (adică noi) acoperă diferența de preț dintre prețul cu amănuntul al medicamentului - PR:

*PR = preț de referință

*PD = preț de decontare”

“Clasificarea” cu care lucrează CNAS când face vorbire despre finanțarea medicamentelor:

Sunt atâtea opinii despre subiect, avizate sau nu, astfel încât am realizat că este necesar să discutăm pe cifrele oficiale publicate pe site-ul CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate).

Nu discut aici despre medicamentele care se administrează în spital și care fac parte din cheltuielile alocate la “Unitățile sanitare cu paturi“. Oricum, cheltuielile cu medicamente în spitale nu sunt evidențiate separat și pot să fac doar o estimare.

Tratez strict cheltuielile pentru medicamentele din cele două categorii care sunt evidențiate ca atare în rapoartele CNAS:

• medicamente cu și fără contribuție personală
• medicamente pt boli cronice (cu risc crescut) utilizate în programe naționale (PN) cu scop curativ

* site CNAS: Evolutia anuala a FNUASS in perioada 1999 - 2024

** prelucrare autor

marcat in roșu: materiale sanitare inclusiv

PN = program național (de sănătate, cu scop curativ)

FNUASS = fond național de asigurări sociale de sănătate

În aceste două categorii, de mai sus, intră și medicamentele CVR/CV (cost-volum-rezultat/cost-volum). ”

Observații (la cifrele din tabel):

• bugetul alocat pentru medicamentele cu și fără contribuție personală ar trebui să fie mai mare; din acest buget se trateaza bolile “clasice“: cardiovasculare, gastro-intestinale, pulmonare etc.

• bugetul alocat medicamentelor care se adresează bolilor cronice (cu risc crescut), utilizate în PNS, adică sublista C, secțiunea C2; (de ex. cancer, diabet, boli rare, transplant, HIV-SIDA etc) este într-o creștere semnificativă în ultimii ani.

Se naște întrebarea: mai poate fi considerat fondul national unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) un fond social?

Dacă sunt comunicate cheltuielile cu medicamente pe subliste (A, B, C: C1, C2, C3, D, E: E1, E2) și facem o analiză pe volum, respectiv pe valoare o să fim -unii- surprinși de rezultate.

Am aflat următoarele aspecte relevante pentru consumul de medicamente din anul 2023, din comunicările de la conferința “Sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului de sănătate. Rolul medicamentelor generice si biosimilare“ organizată de Asociația Producătorilor de Medicamentete Generice din România (APMGR) despre cheltuielile CNAS privind medicamentele:

• analiza în valoare arată că 80% din bugetul alocat medicamentelor a fost cheltuit pentru medicamente inovative, iar 20% pentru medicamente generice
• analiza în volum arată că 80% dintre medicamentele prescrise au fost medicamente generice, iar 20% reprezintă prescrierea pentru medicamente inovative.

Statul român are un drum cu sens unic:

• să dezvolte producția locală de medicamente generice astfel încât să reușim să devenim -în cam 20 de ani- un hub regional
• să încurajeze producția locală de API (active pharmaceutical ingredient)
• să reușim să producem local medicamente inovative
• să susțină permanent -cu excepțiile de rigoare- prescrierea pe DCI (denumire comună internațională)
• să caute (e greu, dar se poate) șă stabilească un echilibru dinamic între utilizarea de medicamente generice si medicamente inovative
• să crească fondurile pentru cheltuielile cu medicamente si să instituie mecanisme pentru eficientizarea cheltuirii acestora
• să crească semnificativ cheltuielile pentru prevenția bolilor precum și să organizeze acțiuni concertate și eficiente de conștientizare-informare-educare pentru publicul larg.

Finanțare medicamente scumpe, foarte scumpe și extrem de scumpe

Ce înseamnă un medicament scump, foarte scump si extrem de scump?

Este o defalcare personală:

- un medicament scump are preț cu amănuntul (PA)= 1.000 - 10.000 lei

- un medicament foarte scump are preț cu amănuntul (PA) = 10.000 - 50.000 lei

- un medicament extrem de scump are preț cu amănuntul (PA)= > 50.000 lei.

În Canamed (catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România) sunt peste 300 de coduri de medicamente al căror PA este mai mare de 10.000 lei, din care peste 100 de coduri de medicamente au PA > 50.000 lei.

Se caută rezolvări pentru finanțarea medicamentelor foarte scumpe și extrem de scumpe, dar o soluție este -încă- departe.

Am urmărit webinarele din cadrul Oslo Medicines Initiatives (OMI) și nu s-a întrezărit soluția. Am citit rapoartele dedicate și n-am văzut soluția. Sunt încercări de rezolvare, dar se pare că prețul medicamentelor este prea mare.

Mă gândesc la următoarea soluție:

• fond separat, finanțat din bugetul de stat (obligatoriu pentru medicamentele foarte scumpe si extrem de scumpe)
• întâlniri ale comisiilor de specialitate de la Ministerul Sănătății (MS) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în fiecare an, în care să se discute aplicat despre:
  • numărul de persoane beneficiare
  • eficiență/rezultate tratament cu sprijinul indicatorilor de performanță
  • alte analize (de ex. farmacoeconomice)

urmate de decizii adecvate.

În ultimii ani am remarcat că au fost lansate pe piața farmaceutică medicamente obținute prin terapii celulare și genice (sunt două astfel de medicamente si-n Canamed), editare genetică, dar prețul cu amănuntul al acestora este de ordinul sutelor de mii/milioanelor de euro. Stimulente pentru inovație trebuie acordate, firmele farmaceutice trebuie să facă profit, dar societatea nu va putea ține ritmul cu cheltuielile pentru medicamente. Vor fi din ce în ce mai multe medicamente foarte scumpe si extrem de scumpe, iar rigurozizatea prescrierii acestora va juca in rol esential. Trebuie cântărită extrem de atent balanța beneficii-riscuri, iar analizele farmacoeconomice vor fi o normalitate în anii care vin.

Trebuie să găsim o soluție financiară, dar nu este deloc simplu.

Citez din articolul “Despre finanțarea medicamentelor” scris de subsemnatul în anul 2018:

“Tendința firmelor inovatoare este sa caute soluții pentru aceste boli care afectează subseturi de populație (plecând de la boli rare -cateva zeci de persoane-, trecând prin neoplasme unde sunt sub tratament aprox. 130.000 de persoane si încheind cu diabetul zaharat -aproape milionul de persoane sub tratament).

Sunt soluții de a avea acces la astfel de medicamente. Iar “montajul“ financiar este dificil, dar nu imposibil.”

Stiința merge înainte și așa trebuie să fie, dar finanțarea nu (poate) ține pasul.

Să fim sănătoși!